Viteza cu care economia României își va reveni în urma șocului negativ generat de criza coronavirus este dificil de anticipat, incertitudinile legate de comportamentul consumatorilor, dar și al companiilor fiind însemnate, reiese din minuta ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României, din 12 iunie, publicată vineri.
”Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei și a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricțiile de mobilitate și de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluția pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp”, se arată în minută
În corelație cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condițiile de pe piața muncii, dar și de costul datoriei bancare a populației și de evoluția inflației. Esențială este și încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populației legate de pandemie – în absența unui vaccin/tratament eficace –, dar și de cele privind viitorul locurilor de muncă și al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinația spre economisire și să conserve schimbările survenite recent în structura consumului.
Incertitudini foarte mari caracterizează și perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracția economică din 2020, dar să și afecteze potențialul viitor al economiei.
Redresarea sa, începând cu semestrul al doilea este condiționată de:
- evoluția cererii de consum;
- evoluția cererii externe;
- încrederea investitori;
- viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine;
- situația veniturilor/profiturilor firmelor;
- accesul companiilor la finanțare în condiții de costuri rezonabile.
În contextul spațiului fiscal foarte restrâns, conducerea BNR a apreciat că o contribuție importantă la susținerea relansării investițiilor și a economiei în ansamblu o va avea pachetul UE de redresare din criza COVID-19, alături de îmbunătățirea probabilă a absorbției fondurilor europene, pe fondul măsurilor de flexibilizare a utilizării lor recent adoptate la nivel european.
Influențe pozitive sunt așteptate și din programul IMM Invest care beneficiază de garanția statului, precum și din măsurile adoptate de banca centrală vizând flexibilizarea cadrului de reglementare prudențială aplicabil instituțiilor de credit.
Politica fiscal-bugetară, motiv de îngrijorare în an electoral
Membrii Consiliului au discutat îndelung conduita actuală și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, considerate a genera incertitudini și riscuri mult sporite la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. A fost evidențiată creșterea neobișnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar în lunile recente, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor asociate, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăților și costurilor de finanțare, dar și a impactului potențial asupra execuției bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor.
Deosebit de preocupantă a fost considerată și perspectiva continuării deteriorării deficitului de cont curent în anul curent, ca pondere în PIB, succedată doar de o probabilă ameliorare marginală în 2021. S-a observat că exportul net este așteptat să-și reducă totuși considerabil impactul contracționist asupra economiei în 2020 – în condițiile scăderii consistente a diferențialului dintre dinamica absorbției interne și cea a economiilor principalilor parteneri comerciali, dar și pe fondul unei pierderi de competitivitate prin preț a economiei –, fiind subliniate însă și incertitudinile și riscurile tot mai mari ce decurg din contracția economiei zonei euro și a celei globale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.
Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 2,0 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută, de la 1,50 la sută, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,25 la sută, de la 2,50 la sută.
Numărul contractelor de muncă încheiate ar putea crește
Membrii Consiliului au semnalat și incertitudinile deosebit de mari asociate evoluțiilor de pe piața muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la șomajul tehnic, stimulat de autorități prin pârghii bugetare.
Numărul de contracte de muncă încetate a crescut totuși recent, iar evoluția s-ar putea accentua începând cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv în contextul restrângerii sprijinului pentru șomaj tehnic la domenii în care se vor menține restricții. S-a conchis că cererea de forță de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condițiile unor evoluții neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intențiile de angajare anunțate în aprilie de companii din industria alimentară, comerțul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri și segmentul IT&C. Pe acest fond, este de așteptat o temperare ușoară a creșterii salariilor în perspectivă apropiată, însoțită însă de menținerea la un nivel înalt a dinamicii costului salarial unitar din industrie, în contextul pierderilor considerabile de productivitate a muncii.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că acestea s-au ameliorat considerabil în urma deciziilor de politică monetară adoptate în data de 20 martie și după depășirea la finele aceleiași luni a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit de lichiditate pe piața monetară.
Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat aproape integral în martie creșterea din primele două luni ale anului curent, în principal pe seama ratei dobânzii împrumuturilor societăților nefinanciare, mai strâns corelată cu evoluția cotațiilor ROBOR. Creșterea ușoară a IRCC în trimestrul II și caracteristicile acestui indice, dar și proiectele de acte normative vizând sectorul bancar aflate actualmente în diferite stadii de legiferare, sporesc însă incertitudinile privind funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul crizei pandemice și a măsurilor asociate, au concluzionat membrii Consiliului.
Un răspuns
1.Societatea UMANA este una de consum, mai ales in epoca globalizarii pietelor nationale – unde alaturi de capitalul national – mai asigura investitii productive si Capitalul Strain!
Problema este, ca in vederea creierii resurselor pentru consum, trebuie sa existe investitii pentru dezvoltare, care sa creieze intreprinderile productive de marfuri industriale si agricole.In lipsa lor, consumul din Romania este extrem de scazut, comparativ cu cel din tarile dezvoltate si mai ales pe datorie externa, accelerata peste orice limita rezonabila de actuala pandemie.
2.Daunele produse sectorului HORECA sint cele mai palpabile, deoarece se produc „la vedere”, afectind consumatorul mediu si pe cel bine situat financiar prin restrictiile cunoscute.In acelasi timp, aceasta zona va fi prima care-si va reveni la viata economica, mai ales ca mijloc de defulare psihica, dupa interdictiile cunoscute.
3.Ceeace se vede mai putin si conteaza mai mult in balanta repornirii, este ceeace se intimpla in intreprinderile industriale producatoare a marfurilor de medie si indelungata folosinta, a caror revenire este problematica in conditiile cercului economic viciuos, produs de pandemie.
Activitate industriala s-a blocat timp de 6 luni, cu efectul disparitiei unei parti mari a salariilor si beneficiilor angajatilor, pe durata incetarii activitatii.
Fara indoiala, ca necesarul de aparatura electronica, de telefoane, bucatarie, IT sau alta categorie exista si se accentueaza in timp, insa o bere sau o masa la un restaurant este una, iar o achizitie de mii de lei dupa luni de zile de stat acasa, este altceva.
In domeniul bunurior de folosinta indelungata si valori de mii de Euro, ori investitii pentru o afacere de si mai mare valoare este si mai problematica pina la repornirea econmiei.O repornire care nu exista, deoarece toata lumea asteapta REPORNIREA fara a exista un semnal national, POLITIC, ECONOMIC SI SOCIAL, care sa o declanseze!Asa ca totul va sta pe loc mai multa vreme.
Evolutia cererii de consum cit si a angajarii antreprenoriale este previzibila: nu se intrevede o crestere semnificativa a acestora la nivel national, espectativa generala fiind zidul de granit contra repornirii economiei – persoane fizice si antreprenoriatul fiind prinsi moral, psihologic si volitiv in acest blocaj.
2.Pentru angrenarea nationala in MARATONUL depasirii celor 6 spaime generale nationale corect enumerate de MINUTA BNR, este necesara o promisiune nationala economica majora, un premiu national dat ideii de dezvoltare economica, care poate fi doar un PROIECT De Tara cu obiectivul reindustrializarii!
Din momentul asumarii lui de clasa politica si Guvern, asigur Romania ca in trim. III din 2020 economia nationala „duduie” asa cum nu s-a mai intimplat niciodata de trei decenii!
Din acest moment, 20 de milioane de maratonisti vor depasi spaimele si lincezeala la care predipune stagnarea economica datorata lipsei BUSOLEI si aparatelor de bord a unei economii gata sa se loveasca de stincile esecului fara solutii.
3. Pe modelul proiectului rominesc de tara si esticii vor porni cu propriul proiect, UE urmind sa datoreze Romaniei mai mult decit culegerea recoltei de sparanghel si capsuni, adica iesirea din propria stagnare UE – pentru care nu are nici cea mai mica idee de lucru.
Proiectul de tara este operational si disponibil la tel 0721316019.
prof. Caliman I Eugen
autor proiect de tara
refuzat la evaluare si promovare
de P.M. Orban presed. P.N.Liberal,
cit si de presedentie.