Minuta BNR: Tendința de relansare economică este amenințată. Dezechilibrele macroeconomice rămân mari, dar pot fi gestionate

Analiza administratorilor Băncii Naționale a Românei (BNR) din cea mai recentă ședință de politică monetară a confirmat „o redresare mai consistentă a economiei pe parcursul verii decât cea anticipată în ședința din luna august”, dar și că aceasta se va întrerupe „probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa ușor”. Dezechilibrele macroeconomice rămân mari, dar pot fi gerstionate, potrivit minutei ședinței, publicată marți de BNR.

În 12 noiembrie, BNR nu a modificat decât nivelul rezervelor minime obligatorii în valută  pe care băncile trebuie să le țină labanca centrală. Pe parcursul dezbaterilor consilului de administrație al BNR s-a constatat:

• Rata anuală a inflației a scăzut în octombrie la 2,24% – „vizibil sub nivelul prognozat”. Au fost considerate „relevante”: redresarea consistentă a cererii de consum pe parcursul verii; dinamica înaltă a costurilor salariale; influențele, în ușoară diminuare totuși, venite din perturbări/constrângeri pe partea ofertei și din creșteri de costuri asociate pandemiei.
• Rata anuală a inflației este așteptată să scadă la 2,1% în decembrie 2020 – față de 2,7% în proiecția precedentă –, și la 2,0% la finele primului trimestru al anului viitor, dar apoi să urce și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare.
• Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali vor începe probabil să se evidențieze ușor din trimestrul 4 2020, devenind pregnante doar de la mijlocul anului viitor.
• Alături de caracterul gradual al manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, determinante pentru întârziere sunt persistența inflației de bază și creșterea amplă a costurilor salariale în acest an, anticipată a se corecta în 2021.
• Pe orizontul apropiat de timp, influențe dezinflaționiste notabile vor decurge însă din dinamica prețurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluției probabile a cursului de schimb al leului, precum și din efecte de bază asociate scumpirii unor alimente procesate, mai ales a cărnii de porc, au sesizat membrii Consiliului.

Dezechilibre macroeconomice în mișcare

Contracția economică severă în trimestrul 2 (10,3% în termeni anuali și 11,9% în termeni trimestriali) este atribuibilă cererii interne, al cărei recul a fost provocat cvasi-integral de scăderea amplă a consumului gospodăriilor populației, în principal pe seama achizițiilor de servicii – afectate puternic de măsurile de distanțare socială instituite în contextul stării de urgență.

În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, contrar așteptărilor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții, iar dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus față de trimestrul anterior.

Impactul contracționist al exportului net a fost mult mai modest decât cel al absorbției interne, dar substanțial din perspectivă istorică și doar marginal inferior celui din trimestrul 1.

Comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea a importurilor, determinând și o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale.

Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în raport cu perioada similară a anului anterior, ca urmare a ameliorării considerabile a evoluției în termeni anuali a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor de fonduri europene.

Perspectivele relansării

Economia va recupera probabil în semestrul 2 o proporție mai mare din contracție decât se anticipa în luna august, în condițiile unei redresări mai consistente în trimestrul 3 – în pofida performanțelor mai slabe ale agriculturii.

Totuși tendința de recuperare se întrerupe însă sau chiar se inversează ușor în ultimele luni ale anului, în contextul reacutizării pandemiei și al instituirii de noi restricții, mai puțin severe totuși decât cele din primăvară.

Evoluția implică o resorbire mai consistentă a deficitului de cerere agregată în semestrul 2 2020, față de prognoza precedentă, pe seama restrângerii acestuia cu peste două treimi în trimestrul 3 și a staționării lui în trimestrul următor la o valoare ușor inferioară celei anticipate anterior – perspectivă caracterizată totuși prin mari incertitudini, în contextul extinderii la nivel european a valului pandemic și a măsurilor restrictive asociate.

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, redresarea economică din trimestrul 3 se prefigurează a fi inegală din perspectivă structurală, au observat membrii Consiliului, consumul privat conturându-se drept un determinant important – după contribuția decisivă adusă la contracția severă din trimestrul anterior –, în timp ce aportul formării brute de capital fix ar putea fi modest, ulterior evoluției peste așteptări din precedentele trei luni.

Și în cazul exportului net este posibilă o contribuție pozitivă, dată fiind comprimarea ușoară a deficitului balanței comerciale în iulie-august față de aceeași perioadă a anului trecut, ca efect al atenuării vizibil mai pronunțate a declinului în termeni anuali a exporturilor, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor de bunuri și servicii.

Noile evaluări indică o contracție mai estompată a economiei în anul curent decât cea anticipată în august, pe fondul influențelor stimulative venite din programele guvernamentale și din condițiile monetare, dar și o creștere economică ceva mai modestă în 2021, în contextul noului val pandemic și al refacerii ceva mai temperate a cererii externe.

Perspectiva face probabilă o încetinire sensibilă a restrângerii deficitului de cerere agregată după comprimarea consistentă din semestrul II 2020, implicând închiderea acestuia ceva mai târziu decât s-a anticipat anterior.

Efectele pandemiei pe piața muncii și salariile

Membrii Consiliului au remarcat că pe piața muncii efectele adverse ale crizei pandemice au fost relativ limitate până acum, inclusiv în raport cu așteptările, în condițiile repornirii activității în numeroase sectoare după începerea relaxării graduale a restricțiilor, dar și ca urmare a extinderii măsurilor de sprijin guvernamental vizând păstrarea relațiilor de muncă.

Rata șomajului BIM și-a încetinit ascensiunea în intervalul mai-iulie, pentru ca în august-septembrie să consemneze chiar ușoare corecții descendente, ajungând la 5,2%.

Rata locurilor de muncă vacante a continuat totuși să se reducă relativ alert în trimestrul 2, însă inegal la nivel sectorial, piața muncii devenind astfel mai relaxată, dar în condițiile unor schimbări structurale, relevate inclusiv de creșterea interesului de angajare al firmelor care desfășoară activități esențiale sau compatibile cu distanțarea socială.

În aceste condiții, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgență ca urmare a apelului extins la șomaj tehnic, creșterea anuală a câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în iunie-iulie și a rămas neschimbată în august, media ei pe primele două luni ale trimestrului 3 urcând astfel în apropierea valorilor înregistrate în lunile premergătoare șocului pandemic.

Climatul financiar se ameliorează

Condițiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate în perioada martie-august și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro.

Astfel:

• Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani.
• Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul 3, coborând în septembrie la minimul ultimilor aproape 3 ani.
• Media IRCC și-a accentuat descreșterea în ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui rămânând însă o sursă de incertitudini în ceea ce privește funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
• Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0%, de la 3,6% în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, inclusiv cu sprijinul programului IMM Invest România.
• Dinamica anuală a creditului în valută a continuat însă să se adâncească în teritoriul negativ, în principal pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ponderea în total a componentei în lei urcând astfel la 68,6% – recordul perioadei post-ianuarie 1996.
• A fost semnalată și tendința de accelerare a expansiunii masei monetare în august-septembrie, corelată în principal cu dinamizarea cheltuielilor bugetare excedentare, implicând și o foarte ușoară scădere a ponderii depozitelor în valută în acest interval.

Jocul incertitudinilor

Incertitudinile asociate noii perspective continuă să fie extrem de ridicate, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, și de natură a induce riscuri în dublu sens la adresa evoluției viitoare a inflației, în contextul noului val pandemic, dar mai ales în absența, în conjunctura electorală actuală, a programului bugetar pentru anul 2021, care să prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale și ale celei de venituri.

Incertitudini mari caracterizează și evoluția viitoare a investițiilor, a căror creștere este așteptată să se tempereze în trimestrul 4 2020, dar să rămână pozitivă pe ansamblul anului – inclusiv cu sprijinul programelor și măsurilor guvernamentale –, și să se reaccelereze ușor în 2021.

Perspectiva este totuși condiționată de cererea de consum și de cea externă, implicit de funcționarea lanțurilor internaționale de producție, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de încrederea investitorilor, precum și de viteza de recuperare a

țărilor de origine a investițiilor străine – toate potențial afectate mai durabil de recrudescența pandemiei.
În schimb, o absorbire consistentă, începând cu 2021, a fondurilor europene alocate țării noastre prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate la nivelul UE ar fi de natură să antreneze o dinamizare chiar peste așteptări a investițiilor, au subliniat membrii Consiliului.

În perspectivă mai îndepărtată, aceasta ar putea fi impulsionată și de eventuala relocare în România a unor capacități de producție retrase de companii europene de pe alte continente – condiționată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilității cadrului legislativ și al digitalizării economiei.

Membrii Consiliului au discutat îndelung situația finanțelor publice și incertitudinile mari asociate perspectivei acesteia, inclusiv în context electoral, de natură să inducă riscuri la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp.

S-au exprimat îngrijorări legate de creșterea amplă, posibil peste așteptări, a deficitului bugetar în acest an, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, precum și ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent, cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, precum și asupra necesarului și costului finanțării.
În acest context, s-a apreciat a fi însă foarte posibilă inițierea în viitorul apropiat a necesarei consolidări bugetare, de natură să inducă, la rândul ei, riscuri la adresa actualei prognoze a evoluțiilor macroeconomice, inclusiv prin intermediul caracteristicilor și etapizării măsurilor de corecție implementate.

Deciziile din 12 noiembrie

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50%; totodată, a hotărât menținerea la 1,00% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 2,00% a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%.

Date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020.

Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

Din consiliul de administrație al BNR fac parte: Mugur Isărescu, președinte și guvernator al BNR, Florin Georgescu, vicepreședinte și prim-viceguvernator, Leonardo Badea, viceguvernator, Eugen Nicolăescu, viceguvernator, Csaba Bálint, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Dan-Radu Rușanu și Virgiliu-Jorj Stoenescu.