La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Gripă la Berlin, Bucureștiul face febră: cel mai mare partener pentru exporturile românești se apropie de recesiune tehnică

Problemele economice ale Germaniei, precum cea a scăderii peste așteptări a comenzilor din industrie, multiplică probelemele României. Economia acesteia depinde de cea a Germaniei în… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Economia crește, volumul creditelor noi pentru firme a scăzut sub jumătate din total. Prudența băncilor versus prudența companiilor

Ponderea creditelor noi acordate companiilor a coborât până la numai 42% din totalul creditelor noi, pe primele șapte luni ale anului 2019. Tendința de scădere… Mai mult

05.09.2019

La obiect

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date… Mai mult

04.09.2019

Cronicile

Minuta BNR: OUG 114 modificată amplifică presiunile inflaţioniste, complică transmisia politicii monetare, afectează creşterea economică

de Razvan Diaconu , 9.4.2019

Dezbaterile administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR), din şedinţa de politică monetară din 2 aprilie, relevă creşterea dezechilibrelor macroeconomice, mai ales ca urmare a prevederilor OUG 114, chiar şi modificate ulterior.

Economia va fi nevoită să suporte noi presiuni inflaţioniste şi ale deficitelor de cont curent şi comercial, în condiţiiile noilor incertitudini.

„Surse importante de incertitudini sunt și conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, precum și măsurile fiscale și bugetare implementate în acest an, de natură să exercite efecte semnificative asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei”, spune minuta BNR publicată marţi.

Efectele se vor transmite „atât prin intermediul impulsului fiscal și al structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum”, mai spune documentul citat.

Noi probleme pentru BNR

BNR admite că se va confrunta cu probleme noi de politică monetară, pe care s-ar putea s-o înăsprească, pentru că ordonanţa modificată încă mai complică transmisia monetară.

„Noile prevederi complică, în ansamblul lor, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare”, spune minuta BNR.

Unii membri ai consiliului de administraţie au apreciat că „este necesară o întărire a condițiilor monetare; s-a agreat că abordarea potrivită în actualul context o constituie controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară”.

Astfel că, cel puţin pe termen scurt, rata inflaţiei va fi superioară prognozei BNR din februarie 2019, iar dobânzile ar putea creşte.

„Rata anuală a inflației se va menține probabil pe orizontul scurt de timp peste limita de sus a intervalului țintei (3,5%) și pe o traiectorie semnificativ mai înaltă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019, care anticipa plasarea ei la 3,0% în decembrie 2019 și la 3,1% la finele anului 2020”.

Alte avertismente din conţinutul documentului:

  • Rata anuală a inflației a crescut la 3,32% în ianuarie și la 3,83% în februarie 2019, de la 3,27% în decembrie 2018, urcând astfel deasupra intervalului de variație al țintei și peste valoarea prognozată.
  • Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări, determinante pentru accelerarea inflației.
  • Şi rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat creșterea mai ferm decât s-a anticipat – ridicându-se la 2,7% în februarie, de la 2,4% în decembrie 2018
  • Reaccelerarea CORE2 ajustat a fost antrenată de segmentul mărfurilor nealimentare (imkportate în cea mai mare parte) și, în măsură ceva mai mică, de cel al serviciilor, reflectând în parte și impactul slăbirii leului în raport cu euro și efecte indirecte ale creșterii prețului combustibililor.
  • „Unii membri ai Consiliului au apreciat că evoluția de ansamblu a inflației de bază semnalizează presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în consonanță cu
    • probabila accentuare în trimestrul IV 2018 a poziției ciclice a economiei și cu
    • dinamizarea cererii de consum pe fondul reaccelerării creșterii salariilor reale, dar și cu
    • mărirea susținută a costului unitar cu forța de muncă.
  • S-a remarcat şi „tendința ușor ascendentă a dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, fiind evocată însă și scăderea la 104,3% a deflatorului PIB în trimestrul IV 2018, de la 106,4% în trimestrul III”.
  • Conform așteptărilor, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul propulsor al expansiunii economice, urmat la ceva distanță de aportul variației stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus ușor contribuția negativă la avansul PIB.
  • Exportul net a continuat să-și amplifice contribuția negativă la PIB, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor, de natură să conducă, în asociere cu o deteriorare mai severă a balanței veniturilor primare, și la adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent în acest interval.
  • „Deosebit de preocupante” :
    • creșterea deficitului de cont curent la 4,5% din PIB în anul 2018, de la 3,2% în 2017 – sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei ,
    • acoperirea mai redusă a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom.
  • Au fost evocate însă și cauze structurale ale deficitului extern, cronicizate de-a lungul timpului, și nivelul relativ mai scăzut al subvențiilor din fonduri europene de care beneficiază fermierii români.
  • Administratorii BNR sunt îngrijoraţi și de „gradul înalt de încordare a pieței muncii”:
    • noul minim atins de rata șomajului BIM la începutul acestui an,
    • creșterea la maxime istorice a efectivului salariaților din economie,
    • intențiile de angajare încă robuste, chiar dacă în ușoară moderare.
  • Ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat semnificativ în prima lună a anului 2019, un salt și mai amplu consemnând avansul câștigului salarial mediu net real, care a revenit pe palierul de două cifre, inclusiv cu aportul diminuării ratei anuale a inflației.
  • Costul salarial unitar din industrie și-a cvasi-dublat dinamica anuală în prima lună a acestui an.
  • revenirea la valori mai înalte a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare în intervalul februarie-martie, implicit a ecartului lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară, pe fondul înăspririi condițiilor lichidității de pe piață, dar și scăderea consemnată de ratele dobânzilor la depozitele la termen ale populației în primele două luni ale acestui an.
  • O creștere a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă – cu implicații adverse asupra inflației și a încrederii în moneda națională, în contextul poziției externe a economiei în continuă deteriorare, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale de natură să declanșeze un re-pricing al riscului.
  • Este posibilă şi modificarea percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.
  • Creditul acordat sectorului privat a continuat să-și accelereze creșterea anuală în luna ianuarie, iar în februarie și-a temperat-o ușor, media acesteia pe ansamblul intervalului mărindu-se sensibil în raport cu trimestrul IV 2018:
    • menținerea pe palierul de două cifre a dinamicii anuale a creditului în lei, aflată totuși în descreștere ușoară,
    • atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută, amplificată ca efect statistic de mărirea cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea în total a componentei în lei s-a redus marginal, la 65,7%.
  • Relativa înrăutățire a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă doar în parte evoluțiilor trecute, ea reflectând pregnant și probabila acțiune viitoare mai puțin dezinflaționistă a factorilor pe partea ofertei, în condițiile anticipării unor dinamici sensibil mai înalte pe segmentele LFO și combustibili, comparativ cu prognoza din februarie, dar și a unor efecte relativ mai consistente din partea noilor taxe impuse în telecomunicații și energie.
  • Riscurile asociate noilor previziuni rămân predominant în sens ascendent, au considerat unii membri ai Consiliului, avertizând că o eventuală materializare a acestora ar fi de natură să inducă riscuri la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.
  • Acțiunea factorilor fundamentali va fi probabil relativ mai inflaționistă pe orizontul scurt de timp decât se anticipa anterior, presiuni în creștere fiind așteptate din partea cererii agregate și a costurilor salariale, dar și din evoluția cursului de schimb al leului.
  • Expansiunea economică va rămâne probabil robustă în primul semestru al acestui an, cu mici variații de dinamică anuală în cele două trimestre și un ritm trimestrial relativ constant, implicând continuarea creșterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval pe o traiectorie doar marginal inferioară celei din prognoza pe termen mediu din februarie.
  • Consumul privat constituie probabil principalul determinant al creșterii economice și în trimestrul I, influențe de sens opus fiind însă posibile din partea formării brute de capital fix.
  • Au fost menționate și relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă, precum și condițiile de pe piața muncii, dar și caracteristicile absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții.
  • Incertitudini majore și riscuri crescute provin și din mediul extern:
    • încetinirea economiei europene și recentele revizuiri în sens descendent ale prognozelor privind creșterea economică în UE;
    • incertitudinile sporite legate de impactul Brexit și de conflictele comerciale;
    • recenta schimbare de perspectivă a conduitei politicii monetare a BCE și atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

În final s-a subliniat, ca de obicei, „necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie”.

„Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, conchide minuta BNR.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50%.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Ministrul italian al Economiei consideră nerealiste țintele de privatizare fixate de guvernul anterior

Iulian Soare

Ministrul italian al Economiei, Roberto Gualtieri, a declarat sâmbătă că ţintele de privatizare stabilite de fostul guvern de la Roma sunt “nerealiste” şi a avertizat… Mai mult

Europa

Polonia se pregătește pentru cyberwar – în 2024 își propune să aibă 2.000 de specialiști în apărare cibernetică

Iulian Soare

Polonia își construiește o armată cibernetică, a anunțat ministrul Apărării, Mariusz Blasczak, după ce a dat undă verde acestei iniţiative. Până în 2022 va fi… Mai mult

Europa

David Cameron: Organizarea unui al doilea referendum privind Brexit ar putea fi singura opţiune

Iulian Soare

Organizarea unui al doilea referendum privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea fi singura soluție pentru impasul în care au ajuns discuțiile referitoare… Mai mult

Stiri

Casa Albă confirmă uciderea fiului preferat al lui Osama bin Laden, succesorul acestuia la conducerea Al-Qaida

Iulian Soare

Casa Albă a confirmat sâmbătă lichidarea lui Hamza bin Laden (foto), fiul preferat al lui Osama bin Laden, prezentat drept succesorul acestuia la conducerea Al-Qaida… Mai mult

Stiri

Atacuri cu drone asupra instalațiilor de petrol ale Arabiei Saudite – producția coboară la jumătate. Prețul barilului ar putea crește cu 10 $

Iulian Soare

Atacurile cu drone care au vizat două instalații petroliere din Arabia Saudită, atribuite de Administraţia Donald Trump Iranului, afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol… Mai mult

Stiri

PSD propune un pact pentru păstrarea pensiilor și salariilor la bugetari. Victor Ponta acceptă – celelalte partide îl ignoră

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă le-a propus, pe Facebook, tuturor partidelor, să semneze un pact prin care să se angajezeastfel de document că nu vor tăia salariile… Mai mult

Stiri

ANAF: Au fost returnate toate taxele auto cerute înapoi – 6 miliarde de lei, pentru 2 miliaone de români

Vladimir Ionescu

Statul a onorat toate cele două milioane de cereri pentru returnarea taxei auto, suma totală fiind pe aproximativ șase miliarde de lei, a declarat sâmbătă… Mai mult