fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

OUG 13, unda de șoc / Ministrul Justiției: CCR să stabilească dacă procurorii pot ancheta oportunitatea sau legalitatea adoptării de către Guvern a unui act juridic

de Mariana Bechir 27.2.2017

DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea OUG 13, iar Curtea Constituțională ar trebui să dispună şi pe viitor măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, a declarat noul ministru Tudorel Toader (foto), luni, în prima zi de mandat la Justiție.

Laura Codruța Kovesi a explicat însă, în mai multe ieșiri publice, că DNA nu investighează oportunitatea OUG 13, ci eventuale ilegalități săvârșite pe traseul adoptării. Mai mult, Direcția este obligată să facă acest lucru, spune șefa DNA, întrucât există o sesizare penală pe această temă.

Declarația noului ministru al Justiției a fost făcută la ieșirea de la CCR, undeTudorel Toader l-a reprezentat pe premierul Sorin Grindeanu la discutarea sesizării președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul de natură constituțională dintre guvern și DNA.

Reamintim că minsitrul Toader a fost până în 2016, unul dintre cei nouă judecători CCR.

Conflictul de natură constituțională ar fi apărut, în opinia lui Tăriceanu, cel care a sesizat CCR, când procurorii anticorupție au deschis investigația privind modul de elaborare și adoptare a OUG 13.

În argumentația susținută în fața foștilor colegi, Tudorel Toader a afirmat că există un conflict juridic de natură constituţională între cele două instituţii și a cerut CCR  să dea o decizie “de principiu”, să reglementeze pentru totdeauna dacă organele de urmărire penală pot ancheta “legalitatea, oportunitatea şi circumstanţele elaborării unui act normativ”:

Nu este suficient să spui că a fost conflict, nu-i suficient să spui cine a creat conflictul, ci trebuie luată o decizie astfel încât pe viitor să nu se mai întâmple astfel de conflicte.

decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, o problemă de principiu care rezultă din separația puterilor și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, unui act.

În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, o Hotărâre de Guvern, o Ordonanță de Urgență, ce o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării și nici constituționalitatea.

De ce? Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă/respinge Ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a declarat Tudorel Toader.

Ce crede ministrul Justiției că trebuie să se întâmple dacă CCR îi dă dreptate lui Călin Popescu Tăriceanu

La ieșirea din sala de ședință, întrebat de jurnaliști ce se va întâmpla cu ancheta Parchetului General (unde a trimis DNA dosarul privind OUG 13) dacă CCR confirmă existența unui conflict de natură constituțională, Tudorel Toader a explicat:

“O decizie CCR are putere față de toată lumea, de toate autoritățile, și suntem obligați să o respectăm.

Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul, la rândul lui, va fi obligat să o respecte”, a explicat Tudorel Toader, un apropiat al fostului grup liberal de la Iași, din care făcea parte și Relu Fenechiu.

Acest grup a impus-o pe Mona Pivniceru la Ministerul Justiției, în Guvernul Victor Ponta. Acum, ea este unul dintre cei nouă magistrați de la Curtea Constituțională.

Argumentația Ministerului Public în fața CCR

Ministerul Public a explicat în fața judecătorilor constituționali că singura care poate controla dacă procurorii şi-au depăşit sau nu atribuţiile şi dacă există sau nu temei pentru acuzaţiile lor este instanţa, în momentul în care dosarul ajunge în faţa unui judecător.

Ei au cerut CCR să nu se substitue astfel instanţelor de judecată:

“Ce a făcut organul judiciar este o pură exercitare a atribuţiilor legale. Nu a verificat în niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat în niciun fel oportunitatea elaborării actului legislativ, nu s-a pus în niciun mod problema unor verificări a unor asemenea aspecte. (…)

Poziţia pe care DNA a avut-o în această cauză este una perfect legală, ea va fi supusă de principiu controlului instanţelor de judecată”, aspus reprezentantul Ministerului Public, citat de News.ro

DNA a constat că în dosarul OUG 13 nu sunt fapte de corupție și l-a transferat la Parchetul General

Laura Codruța Kovesi a explicat de mai multe ori că DNA nu investighează oportunitatea OUG 13, ci eventuale ilegalități săvârșite pe traseul adoptării, și că este obligat să facă acest lucru întrucât există o sesizare penală, cea înregistrată de trei persoane de la Inițiativa România.

Dosarul a fost declinat la Parchetul General, pe 24 februarie, după ce procurorii anticorupție au constatat că nu se confirmă fapte de corupție, dar există indicii privind săvârșirea următoarelor infracțiuni:

  • Favorizare a făptuitorului
  • Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
  • Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
  • Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
  • Fals intelectual

Constatările DNA privind aprobarea OUG 13:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de guvern din 18.01.2017.

În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
– Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
– Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare.

Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de guvern a durat între 15 și 25 minute.

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP.

Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2017

Un raspuns

  1. Camelian Propinaţiu
    27.2.2017, 11:08 pm

    Trendul este către mari restructurări. Strada a redevenit carosabil. Pe masură ce mitingurile roşii vor fi tot mai grandioase convergent către 1 Mai, Revoluţia din Februarie poate fi furată ca cea din Decembrie, noua putere asumându-şi “adevărata” reformă a justiţiei cu pivotul ei binomul…

Lăsați un comentariu


Stiri

Nuclearelectrica şi Banca Transilvania au îndeplinit condiţiile de piaţă emergentă

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania (TLV) şi Nuclearelectrica (SNN) au îndeplinit, în luna iunie, criteriile minime de lichiditate (valoarea tranzacţiilor) ale agenţiei FTSE Russell. Îndeplinirea criteriilor de lichiditate… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Impactul negativ din T2 a fost peste așteptări. Vom revizui estimarea de contracție la 2-3% din PIB

Vladimir Ionescu

Trimestrul al doilea a avut un impact negativ peste aşteptări asupra economiei României, astfel încât Guvernul va lucra cu o nouă estimare privind contracția PIB-ului,… Mai mult

Europa

Ministrul german al economiei solicită Airbus să ”împartă echitabil” disponibilizările

Alexandra Pele

Ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a îndemnat miercuri Airbus să ”împartă” echitabil disponibilizarea a 15.000 de angajați, măsură anunțată de producătorul de aeronave în… Mai mult

Stiri

Mai 2020 – rata șomajului a urcat la 5,2%

Marin Pana

Pe fondul efectelor pandemiei de Covid19, rata șomajului conform definiției internaționale a urcat în luna mai 2020 la 5,2%, potrivit datelor publicate de INS. Este… Mai mult

Europa

Problema Turciei cu Europa, pe masa miniștrilor de Externe ai UE

Iulian Soare

Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE) se vor reuni pe 13 iulie la cererea Franţei, pentru o dezbatere legată de relația… Mai mult

Stiri

Consiliul de Securitate al ONU, rezoluţie pentru încetarea conflictelor armate în timpul pandemiei

Iulian Soare

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri, în unanimitate, rezoluția prin care cere încetarea ostilităţilor între ţările aflate în conflict armat pentru a se… Mai mult

Europa

Tesla a detronat Toyota şi a devenit cea mai valoroasă companie auto din lume

Iulian Soare

Cea mai mare companie producătoare de vehicule electrice, Tesla Inc, a devenit și cea mai valoroasă din domeniul auto, ca urmare a creșterii prețului acțiunilor… Mai mult