vineri

29 martie, 2024

12 august, 2016

raluca prunaMinistrul Justiției, Raluca Prună, a prezentat vineri Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020, document aprobat în ședința de guvern de miercuri, după cinci săptămâni de dezbateri publice.

În acest interval de timp au fost formulate numeroase propuneri și observații, câteva zeci dintre ele fiind incluse în forma finală a documentului.

„Lupta împotriva corupției nu este o responsabilitate a statului, ci a fiecăruia dintre noi, pentru că viața ne este afectată în mod direct. Faptele de corupție nu sunt numai infracțiuni și atât. (…) Foarte multe fapte de corupție rămân nepedepsite, însă în mod cert faptele de corupție ne fură și mie și dumneavoastră ceva din buzunar”, a declarat vineri Raluca Prună, citată de Agerpres.


Strategia menține ca prioritare sistemul judiciar, Parlamentul și mediul de afaceri, dar adaugă la acestea două noi domenii vulnerabile: Sănătatea și Educația.

„Dacă vrem o România educată, o Românie sănătoasă, este absolut necesar ca și în Sănătate și Educație să facem ceva. Strategia propune măsuri concrete.

În Educație am propus adoptarea la nivel național a unui cadru transparent bazat pe criterii de performanță, pentru asigurarea integrității concursurilor, de exemplu de inspectori școlari generali, introducerea unui sistem care să descurajeze plagiatul, iar în sectorul Sănătății am reținut în strategie ca fiind importantă înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui mecanism care să prioritizeze alocările bugetare și evaluarea deciziilor în cadrul Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a mai spus Raluca Prună.

Bugetul necesar pentru măsurile noi este de aproximativ 100 de milioane de euro, fără a include bugetele minimale pentru măsuri anticorupție deja în vigoare.


Din acest total, o parte va merge pentru măsurile de transparență instituțională și de prevenire a corupției:

  • Pentru implementarea măsurilor, MJ consideră necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro).
  • Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor în materie: desemnarea de persoane responsabile, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională.
  • Sunt măsuri cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, și ar trebui să se regăsească anual în buget, potrivit MJ.
  • Acolo unde aceste resurse nu sunt încă acoperite, fiecare instituție publică trebuie să își revizuiască prioritățile de bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017 – 2020 a acestor resurse minimale.

Paradigmă nouă

Strategia schimbă paradigma anticorupției, punând un accent mai mare pe prevenție, așa cum au recomandat și experții OECD.

„E timpul să punem accentul pe educație și pe prevenție pentru a preîntâmpina faptele de corupție. (…) Combaterea corupției numai prin forța coercitivă a statului și acțiunea extraordinară a DNA nu este suficientă. Schimbarea de paradigmă pe care o propunem este una care implică responsabilități la nivel managerial. (…)

Este important ca, la nivel de conducere de instituții, să se înțeleagă, să se asume faptul că anticorupția începe cu managementul resurselor publice, cu transparența decizională și cu utilizarea instrumentelor de audit și control intern. (…)

Promovăm prin noua strategie un model de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității, care oferă, dacă se poate, propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave de tipul infracțiunilor, unde, sigur, managerul de instituție are obligația să sesizeze organele competente ale statului”, declara Raluca Prună în momentul lansării dezbaterii publice pe Strategie.

Obiectivele noii strategii

Ținetele strategiei aferentă perioadei 2016-2020 au fost prezentate de ministrul Justiției, Raluca Prună:

  • Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local
  • Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative
  • Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare
  • Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
  • Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative
  • Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a societăților cu capital de stat

Fiecare dintre aceste obiective generale este însoțit de măsuri specifice, cu nominalizarea acțiunilor și a instituțiilor responsabile de implementare.

Recomandările experților OECD

  • Selectarea câtorva priorități. Atunci când se aleg prioritățile, apare de obicei critica justificată cu privire la ce a fost lăsat pe dinafară. Avem în vedere faptul că achizițiile publice și alte tipuri de contracte,  fie că este vorba de sănătate, apărare, educație sau oricare alt domeniu. Mai degrabă decât să se pună accentul pe pedepse, ar trebui să fie motivată conformarea cu normele prin oferirea de stimulente care să ofere oportunități mai bune pentru acele agenții care au realizat în practică schimbări în cadrul organizațiilor și sectoarele lor.
  • Achizițiile publice și alte tipuri de contracte să devină prioritatea adevărată – Oamenii care elaborează și decid condițiile pentru licitații să își declare conflictele de interese în toate entitățile publice, toate ofertele să fie publice, să fie făcute publice toate cheltuielile din instituții, să se garanteze promptitudinea plăților făcute de contractanții publiciprioritizarea sectoarelor de monitorizare (monitorizare pe bază de risc), să se introducă „lista neagră” a companiilor și managerilor acestora care au încălcat legea privind achizițiile publice.
  • Exemplul personal al parlamentarilor – Trebuie puse în aplicare recomandările GRECO cu privire la parlamentari, adică adoptarea de coduri de conduită pentru parlamentari însoțite de ghiduri și traininguri, și clarificarea normelor privind conflictele de interese și acceptarea cadourilor (raportul de evaluare al rundei a patra GRECO). Este esențial să se ridice nivelul de condamnare socială a corupției, în scopul de a consolida presiunea publică pe parlamentari să mențină integritatea. Luați în considerare restrângerea imunităților.
  • Concentrarea pe confiscare (executarea confiscării bunurilor ilicite nu pare să fie suficient de consolidată încă). Munca în folosul comunității (cei condamnați pentru corupție ar putea ispăși pedeapsa în instituții sociale, cum ar fi spitale, creșe, școli etc.), recuperarea prejudiciului produs, concedieri și interdicții de ocupare a funcției ar putea fi puse în aplicare în mod consecvent pentru cei condamnați pentru corupție.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: