fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Ministrul Viorel Ştefan, pentru Reuters: Guvernul va continua programul de relaxare fiscală în 2018 și va reduce la 35% contribuțiile sociale

de Adrian N Ionescu 27.5.2017

Guvernul va reduce din 2018 numărul contribuţiilor la asigurările sociale de la nouă la numai două, pentru pensii şi pentru sănătate, respectându-și programul de guvernare, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, făcută într-un interviu acordat, vineri, pentru Reuters Central & Eastern Europe Investment Summit.

Cota totală de contribuții sociale se va reduce la 35% față de ponderea actuală totală de 39,25%, a celor nouă contribuţii plătite de angajaţi şi de angajatori.

Ministrul Finanțelor a promis că România îşi va îndeplini anul acesta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB şi a spus că este posibilă depăşirea estimării oficiale de creștere economică de 5,2%, în 2017.

„Cu siguranţă vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menţionate în programul de guvernare”, a spus Viorel Ştefan, adăugând faptul că partea cea mai mare a creșterilor salariale se va întoarce la buget prin taxe și lărgirea bazinului de colectare va atenua creșterea costurilor bugetare.

Parlamentul este pe cale să adopte Legea salarizării bugetarilor, în urma căreia angajaţii din sănătate vor avea salarii brute mai mult decât duble, cei din educaţie vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creşteri procentuale de două cifre.

„Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuţiile la asigurările sociale. (…) Pentru a nu afecta salariile nete, am redus contribuțiile sociale și (vom reduce) impozitul pe venit, (astfel încât) impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Un proiect aflat în lucru la Ministerul Finanţelor Publice ar putea reduce impozitul pe venit de la 16%, la 10%, modificând modul de aplicare de la nivel individual la godspodărie. Modificarea ar putea fi, însă, amânată pentru 2019, potrivit unei declarații a liderului partidului de guvernământ.

Viorel Ştefan a declarat că Ministerul Finanţelor Publice încă evaluează impactul reducerii şi că este neclar dacă va fi aplicat în trepte. Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie, potrivit Reuters.

Neînțelegeri cu CE și FMI

Programul amplu de relaxare fiscală ca și creșterile salariale din sectorul bugetar au provocat îngrijorări Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estimează că deficitul bugetar va ajunge la 3,5%, respectiv 3,7%, în 2017.

Viorel Ştefan susţine că UE şi FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor şi vor genera venituri mai ridicate, inclusiv de pe urma celor aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor spune că Guvernul își asumă, până în 2019, deficite structurale mai mari decât cele pe care s-a angajat să le respecte,  astfel încât să susțină campania de recuperare a distanței dintre România, „a doua cea mai săracă țară din UE, față de statele occidentale”, relatează Reuters.

„Vorbim despre convergenţă şi de aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci şi investiţii, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană şi regiuni ale ţării egale ca dezvoltare”, a mai spus Viorel Ștefan.

Banca Națională a relevat recent că unul dintre riscurile la adresa stabilităţii financiare a României se referă la tensionarea echilibrelor macroeconomice: deficitele sunt în creştere, iar dintre acestea, deficitul structural a ajuns la 2,6% în 2016, deși România s-a angajat să-l menţină sub 1% din PIB.

Salariul mediu brut lunar în România este puţin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu media din UE de 2.370 euro.

Ţara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaţilor şi pensionarilor de stat precum şi pentru asistenţă socială.

În continuare investiţiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din şosele făcute din pietriş şi spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creştere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârşitul lunii aprilie bugetul înregistra un uşor excedent.

Viorel Ştefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârşitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ţinta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

„Ritmul creşterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimişti că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producţiei în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creştere a economiei de la consum la producţie”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Comisia Europeană (CE) nu a fost convinsă de autoritățile române că își vor putea respecta angajamentul să nu depășească pragul de deficit bugetar de 3% în 2013, potrivit raportului de supraveghere post – program, emis săptămâna trecută, în urma misiunii CE din aprilie de la București.

„Autoritățile au exprimat intenția generală de a respecta plafonul de 3% din Tratat (de la Maastricht, n.r.) , în cea mai mare parte prin îmbunătățirea colectării impozitelor, dar fără a prezenta măsuri concrete”, spune raportul.

(Descărcați de AICI Raportul CE de supraveghere Post Program)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult

Europa

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo

Iulian Soare

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo din cauză că liderul spiritual al Bisericii Catolice nu dorește ca… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Razvan Diaconu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, într-o discuție cu Emmanuel Macron: Orice amestec în afacerile interne din Belarus, inacceptabil

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat miercuri omologului său francez Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică, că orice încercare de a se amesteca în chestiunile interne… Mai mult

Just Business

IMM-urile fac apel la Ministerul Economiei să lanseze de urgență programele de 1 miliard de euro

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face un apel la adresa Ministerului Economiei de a lansa de urgență cele trei… Mai mult

Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult