Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Ministrul Viorel Ştefan, pentru Reuters: Guvernul va continua programul de relaxare fiscală în 2018 și va reduce la 35% contribuțiile sociale

de Adrian N Ionescu 27.5.2017

Guvernul va reduce din 2018 numărul contribuţiilor la asigurările sociale de la nouă la numai două, pentru pensii şi pentru sănătate, respectându-și programul de guvernare, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, făcută într-un interviu acordat, vineri, pentru Reuters Central & Eastern Europe Investment Summit.

Cota totală de contribuții sociale se va reduce la 35% față de ponderea actuală totală de 39,25%, a celor nouă contribuţii plătite de angajaţi şi de angajatori.

Ministrul Finanțelor a promis că România îşi va îndeplini anul acesta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB şi a spus că este posibilă depăşirea estimării oficiale de creștere economică de 5,2%, în 2017.

„Cu siguranţă vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menţionate în programul de guvernare”, a spus Viorel Ştefan, adăugând faptul că partea cea mai mare a creșterilor salariale se va întoarce la buget prin taxe și lărgirea bazinului de colectare va atenua creșterea costurilor bugetare.

Parlamentul este pe cale să adopte Legea salarizării bugetarilor, în urma căreia angajaţii din sănătate vor avea salarii brute mai mult decât duble, cei din educaţie vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creşteri procentuale de două cifre.

„Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuţiile la asigurările sociale. (…) Pentru a nu afecta salariile nete, am redus contribuțiile sociale și (vom reduce) impozitul pe venit, (astfel încât) impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Un proiect aflat în lucru la Ministerul Finanţelor Publice ar putea reduce impozitul pe venit de la 16%, la 10%, modificând modul de aplicare de la nivel individual la godspodărie. Modificarea ar putea fi, însă, amânată pentru 2019, potrivit unei declarații a liderului partidului de guvernământ.

Viorel Ştefan a declarat că Ministerul Finanţelor Publice încă evaluează impactul reducerii şi că este neclar dacă va fi aplicat în trepte. Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie, potrivit Reuters.

Neînțelegeri cu CE și FMI

Programul amplu de relaxare fiscală ca și creșterile salariale din sectorul bugetar au provocat îngrijorări Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estimează că deficitul bugetar va ajunge la 3,5%, respectiv 3,7%, în 2017.

Viorel Ştefan susţine că UE şi FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor şi vor genera venituri mai ridicate, inclusiv de pe urma celor aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor spune că Guvernul își asumă, până în 2019, deficite structurale mai mari decât cele pe care s-a angajat să le respecte,  astfel încât să susțină campania de recuperare a distanței dintre România, „a doua cea mai săracă țară din UE, față de statele occidentale”, relatează Reuters.

„Vorbim despre convergenţă şi de aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci şi investiţii, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană şi regiuni ale ţării egale ca dezvoltare”, a mai spus Viorel Ștefan.

Banca Națională a relevat recent că unul dintre riscurile la adresa stabilităţii financiare a României se referă la tensionarea echilibrelor macroeconomice: deficitele sunt în creştere, iar dintre acestea, deficitul structural a ajuns la 2,6% în 2016, deși România s-a angajat să-l menţină sub 1% din PIB.

Salariul mediu brut lunar în România este puţin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu media din UE de 2.370 euro.

Ţara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaţilor şi pensionarilor de stat precum şi pentru asistenţă socială.

În continuare investiţiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din şosele făcute din pietriş şi spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creştere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârşitul lunii aprilie bugetul înregistra un uşor excedent.

Viorel Ştefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârşitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ţinta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

„Ritmul creşterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimişti că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producţiei în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creştere a economiei de la consum la producţie”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Comisia Europeană (CE) nu a fost convinsă de autoritățile române că își vor putea respecta angajamentul să nu depășească pragul de deficit bugetar de 3% în 2013, potrivit raportului de supraveghere post – program, emis săptămâna trecută, în urma misiunii CE din aprilie de la București.

„Autoritățile au exprimat intenția generală de a respecta plafonul de 3% din Tratat (de la Maastricht, n.r.) , în cea mai mare parte prin îmbunătățirea colectării impozitelor, dar fără a prezenta măsuri concrete”, spune raportul.

(Descărcați de AICI Raportul CE de supraveghere Post Program)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Bloomberg, peste 464 milioane dolari din avere cheltuiți pentru nominalizarea la alegerile din SUA

Iulian Soare

Miliardarul Michael Bloomberg (foto) a cheltuit, până la finalul lunii ianuarie 2020, aproape 464 milioane dolari în tentativa de a-și asigura nominalizarea Democraților la următoarele… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța alegerilor anticipate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate. Stabilirea sistemului electoral nu intră în atribuțiile Guvernului, ci este “un drept… Mai mult

Stiri

Procedurile pentru cinci programe de finanțare a afacerilor în 2020, în dezbatere publică

AVOCATNET

Procedurile pentru cinci programe de finanțare au fost lansate miercuri în dezbatere publică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Printre altele, este… Mai mult

Stiri

Black Sea Oil&Gas a primit autorizație să cerceteze cum va amplasa conducta perimetrului din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Ministerul Economiei a anunțat că ministrul Virgil Popescu a emis vineri autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte… Mai mult

Stiri

Cursul a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro

Vladimir Ionescu

Cursul leu/euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 4,8 lei/euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Referința publicată… Mai mult

Stiri

OUG privind achizițiile publice în pericol: CSM invocă referendumul din 2019 și cere Avocatului Poporului să atace ordonanța

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.… Mai mult

Europa

Portugalia – Prim vot pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate

Iulian Soare

Parlamentul Portugaliei a adoptat joi, în primă lectură, proiecte de lege separate privind eutanasia și sinuciderea asistată. Potrivit procedurilor legislative portugheze, proiectele mai trebuie supuse… Mai mult