fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Ministrul Viorel Ştefan, pentru Reuters: Guvernul va continua programul de relaxare fiscală în 2018 și va reduce la 35% contribuțiile sociale

de Adrian N Ionescu 27.5.2017

Guvernul va reduce din 2018 numărul contribuţiilor la asigurările sociale de la nouă la numai două, pentru pensii şi pentru sănătate, respectându-și programul de guvernare, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, făcută într-un interviu acordat, vineri, pentru Reuters Central & Eastern Europe Investment Summit.

Cota totală de contribuții sociale se va reduce la 35% față de ponderea actuală totală de 39,25%, a celor nouă contribuţii plătite de angajaţi şi de angajatori.

Ministrul Finanțelor a promis că România îşi va îndeplini anul acesta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB şi a spus că este posibilă depăşirea estimării oficiale de creștere economică de 5,2%, în 2017.

„Cu siguranţă vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menţionate în programul de guvernare”, a spus Viorel Ştefan, adăugând faptul că partea cea mai mare a creșterilor salariale se va întoarce la buget prin taxe și lărgirea bazinului de colectare va atenua creșterea costurilor bugetare.

Parlamentul este pe cale să adopte Legea salarizării bugetarilor, în urma căreia angajaţii din sănătate vor avea salarii brute mai mult decât duble, cei din educaţie vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creşteri procentuale de două cifre.

„Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuţiile la asigurările sociale. (…) Pentru a nu afecta salariile nete, am redus contribuțiile sociale și (vom reduce) impozitul pe venit, (astfel încât) impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Un proiect aflat în lucru la Ministerul Finanţelor Publice ar putea reduce impozitul pe venit de la 16%, la 10%, modificând modul de aplicare de la nivel individual la godspodărie. Modificarea ar putea fi, însă, amânată pentru 2019, potrivit unei declarații a liderului partidului de guvernământ.

Viorel Ştefan a declarat că Ministerul Finanţelor Publice încă evaluează impactul reducerii şi că este neclar dacă va fi aplicat în trepte. Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie, potrivit Reuters.

Neînțelegeri cu CE și FMI

Programul amplu de relaxare fiscală ca și creșterile salariale din sectorul bugetar au provocat îngrijorări Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estimează că deficitul bugetar va ajunge la 3,5%, respectiv 3,7%, în 2017.

Viorel Ştefan susţine că UE şi FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor şi vor genera venituri mai ridicate, inclusiv de pe urma celor aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor spune că Guvernul își asumă, până în 2019, deficite structurale mai mari decât cele pe care s-a angajat să le respecte,  astfel încât să susțină campania de recuperare a distanței dintre România, „a doua cea mai săracă țară din UE, față de statele occidentale”, relatează Reuters.

„Vorbim despre convergenţă şi de aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci şi investiţii, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană şi regiuni ale ţării egale ca dezvoltare”, a mai spus Viorel Ștefan.

Banca Națională a relevat recent că unul dintre riscurile la adresa stabilităţii financiare a României se referă la tensionarea echilibrelor macroeconomice: deficitele sunt în creştere, iar dintre acestea, deficitul structural a ajuns la 2,6% în 2016, deși România s-a angajat să-l menţină sub 1% din PIB.

Salariul mediu brut lunar în România este puţin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu media din UE de 2.370 euro.

Ţara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaţilor şi pensionarilor de stat precum şi pentru asistenţă socială.

În continuare investiţiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din şosele făcute din pietriş şi spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creştere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârşitul lunii aprilie bugetul înregistra un uşor excedent.

Viorel Ştefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârşitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ţinta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

„Ritmul creşterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimişti că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producţiei în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creştere a economiei de la consum la producţie”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice.

Comisia Europeană (CE) nu a fost convinsă de autoritățile române că își vor putea respecta angajamentul să nu depășească pragul de deficit bugetar de 3% în 2013, potrivit raportului de supraveghere post – program, emis săptămâna trecută, în urma misiunii CE din aprilie de la București.

„Autoritățile au exprimat intenția generală de a respecta plafonul de 3% din Tratat (de la Maastricht, n.r.) , în cea mai mare parte prin îmbunătățirea colectării impozitelor, dar fără a prezenta măsuri concrete”, spune raportul.

(Descărcați de AICI Raportul CE de supraveghere Post Program)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a urcat la valoarea din criza precedentă. Euro poate ajunge la 5,10 lei în 2023 – raport Capital Economics

Adrian N Ionescu

Deficitul de cont curent al României pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,3% din PIB în mai. Este un nivel îngrijorător nu numai pentru… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru aprobarea OUG care permite primăriilor să ia credite de la Trezorerie

Vladimir Ionescu

Biroul permanent al Senatului va avea şedinţă miercuri pentru a convoca această cameră în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a ordonanţei de… Mai mult

Stiri

Populația globală se va confrunta cu un „deficit” de milioane de femei în următorii 10 ani – studiu Global Health BMJ

Vladimir Ionescu

În următorii 10 ani se vor naște cu 4,7 milioane de femei mai puțin în întreaga lume din cauza practicilor selective privind sexul bebelușilor, potrivit… Mai mult