Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deşciţa, a declarat că situaţia din Transnistria preocupă nu doar Republica Moldova, ci şi Europa, deoarece Rusia poate decide să conecteze această regiune separatistă cu Abhazia şi Crimeea.
„Rusia poate decide să conecteze Transnistria cu Crimeea şi cu Abhazia”, un teritoriu separatist din Georgia ocupat de forţele ruse, „şi să formeze un coridor care ar crea o zonă de destabilizare puternică în Europa”, a avertizat şeful diplomaţiei ucrainene, într-o conferinţă de presă organizată la Bruxelles şi citat de MEDIAFAX.
Transnistria, o fâşie îngustă de teritoriu de aproximativ 500.000 de locuitori din estul Republicii Moldova, a câştigat, cu sprijinul Rusiei, un scurt război de independenţă după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Însă independenţa sa nu este recunoscută de comunitatea internaţională.
Întrebat dacă există un „plan B” pentru o eventuală intervenţie a Rusiei în estul Ucrainei, ministrul a anunţat că ţara sa se va apăra militar: „Noi vom apăra acest teritoriu, este planul nostru B”, a subliniat el. „Poporul ucrainean nu poate fi împiedicat să-şi apere patria”, a declarat Andrii Deşciţa.
Andrii Deşciţa a respins posibilitatea acceptării alipirii Crimeei la Rusia. „Nimeni nu se gândea că Zidul Berlinul, construit în 1961, va fi dărâmat într-o zi”, a spus el, amintind că acest proces a necesitat aproape 30 de ani. „Cred că va dura mai puţin timp pentru a distruge escaladarea şi prezenţa militară în Crimeea”, a spus ministrul de Externe ucrainean.
Joi, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a afirmat că ţara sa vă răspunde „ferm, inclusiv prin mijloace militare”, la orice tentativă rusă „de anexare” a regiunilor din estul rusofon.
Transnistria şi Găgăuzia
Despre pericolul extinderii crizei de la marginea fostei Uniuni Sovietice, au avertizat săptămânile trecute, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
Europa “nu reuşeşte întotdeauna să înţeleagă ce se întâmplă”, a avertizat acum o săptămână, la summitul european extraordinar dedicat crizei ucrainiene, Dalia Grybauskaite.
Rusia încearcă în Ucraina să “rescrie frontierele din cel de-al Doilea Război Mondial” şi următoarea ţintă a Moscovei ar putea fi Republica Moldova: “După Ucraina urmează Moldova, iar după Moldova vor fi alte ţări”, a explicat preşedinta Lituaniei.
Este o temere tot mai prezentă în statele din vecinătatea Ucrainei că Rusia ar putea apela în continuare la pretextul apărării cetăţenilor de etnie rusă pentru a trimite trupe în regiunile cu populaţie majoritar rusă din afara graniţelor sale, la solicitarea autorităţilor din aceste provincii.
Cea mai vulnerabilă ţară este, din toate punctele de vedere, Moldova, a cărei apropiere de România este interpretată de Moscova drept o ameninţare la adresa Rusiei. Rusia nu a făcut nimic împotriva paşapoartelor româneşti, dar nici Moldova nu a încercat să preia controlul în Transnistria. Însă, se spune într-o analiză The Independent, va fi destul de greu pentru Rusia să folosească pretextul securităţii pentru a prelua Transnistria, deoarece nu are graniţă comună cu această auproclamată republică independentă.
În afara acestei reguni separatiste, în Modova există probleme şi în Găgăuzia, unde a avut loc, pe 2 martie, un referendum ilegal, dar care ar putea fi folosit ca pretext pentru viitoare tulburări în zonă – “În Moldova, Găgăuzia e considerată a fi coloana a cincea a Moscovei”, scria de curând Der Spiegel.
Potrivit rezultatelor referendumului din Autonomia Găgăuzia, 94,49% din locuitorii acestei zone au votat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, iar 2,69% au fost pentru aderarea la Uniunea Europeană, potrivit Comisiei Electorale de la Comrat.
