Ministrul Nicolescu: Sectorul energetic are nevoie de investiţii de 4-5 miliarde euro pe an, timp de zece ani. De unde ar putea veni banii

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, apreciază că sectorul energetic din România are nevoie de investiţii de 4-5 miliarde euro pe an, în următorii zece ani, în total cu 5-15 miliarde euro mai mult decât estima în urmă cu şase luni.

Statul român, spune Răzvan Nicolescu, are în acest moment fonduri disponibile pentru investiţii în acest sector în sumă de 1,3 miliarde.

Ministrul speră ca noi fonduri pentru investiţii să fie disponibile după listarea unor companii pe bursă, de exemplu CE Oltenia şi Hidroelectrica (ambele planificate pentru anul 2015).

Diferenţa, de 2,7- 3,7 miliarde euro anual, ar trebui să fie acoperită teoretic prin investiţii private, implementarea strictă a regulilor guvernanţei corporative şi renegocierea contractelor de redevenţă.

Explicaţiile ministrului pentru Energie

“Când m-am referit la 4-5 miliarde euro, nu m-am referit la foarte multe proiecte noi, m-am referit la tot sistemul, la modernizarea reţelelor de transport, energe electrică, gaz şi ţiţei, explorările şi exploatările de gaz şi petrol, la producţia de energie electrică. Cele 4-5 miliarde de euro anual acoperă o sferă mult mai largă decât a noilor proiecte”, a explicat ministrul Nicolescu.

La începutul acestui an, ministrul delegat pentru Energie susţinea că necesarul de investiţii în domeniui este de 3,5 miliarde de euro pe an, în fiecare an.

Răzavan Nicolescu a afirmat, marţi, că pentru companiile controlate de stat există fonduri disponibile pentru investiţii în acest an în sumă de 1,3 miliarde de euro, din care 450 de milioane de euro din listarea Electrica.

De unde ar putea veni banii de investiţii

Ministrul Nicolescu a descris două dintre modalităţile prin care se poate acoperi deficitul de investiţii în sectorul energetic. E vorba de:

• Proiecte noi. Răzvan Nicolescu a arătat că sunt în discuţie şi proiecte noi, menţionând în primul rând unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Proiectul, estimat la 6-7 miliarde, ar urma, conform planurilor guvernamentale, să se deruleze în parteneriat cu o firmă din China. Investiţia ar urma să se deruleze pe parcursul mai multor ani, dar sursa de finanţare este, deocamdată, incertă: “Trebuie să găsim resurse pentru a finanţa acest proiect. Nu ştiu când, dacă va fi 2019, sau 2022, sau 2023, dar trebuie finalizat”, a explicat ministrul.
• Listarea pe bursă a unor companii. Ministrul Nicolescu a arătat că CE Oltenia ar putea fi listată în prima jumătate a anului viitor, iar Hidroelectrica în cea de-a doua jumătate a anului 2015. “Vom continua aceste listări şi vom continua să transmitem un mesaj de seriozitate. Oltenia şi Hidroelectrica sunt două companii care au potenţial mare şi vor genera emulaţie pe piaţa de capital”, asigură ministrul. În momentul de faţă, la CE Oltenia se lucrează în continuare la evaluarea rezervelor de cărbune, iar Hidroelectrica trebuie să iasă, din nou, din insolvenţă.

Alte două posibile surse de finanţare a investiţiilor ar fi:

Implementarea guvernanţei corporative la companiile din domeniul energetic. Companiile de stat reprezintă 85% din producția de energie electrică și 50% din cea de gaz. Ca urmare, administrarea defectuoasă a acestor companii influențează semnificativ întregul sector: un management prost sau corupt înseamnă investiții greșite, pierderi de venituri la bugetul de stat şi distorsiunea piețelor prin favorizarea unor actori în detrimentul altora.

Departamentul pentru Energie anunţa, în luna august, că întăreşte regulile de guvernanţă corporativă la societăţile din portofoliu. Cu cinci luni mai devreme, în martie 2014, Fondul Proprietatea considera că strategia de guvernanţă corporativă aplicată la Electrica conferă statului o poziţie privilegiată şi încalcă drepturile acţionarilor minoritari. Suplimentar, companiile din domeniu nu au rezolvat definitiv problema „băieţilor deştepţi din energie”.

Renegocierea redevenţelor. Redevențele la țiței și gaze trebuie renegociate până în luna decembrie. În România, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procente din valoarea producţiei: în funcţie de dimensiunea zăcământului, procentele aplicate variază între 3,5% şi 13,5%, atât la petrol, cât şi la gazele naturale. Decizia a fost adoptată în 2004, la privatizarea Petrom, şi are valabilitate 10 ani.

Anul trecut, statul român a încasat din redevenţe aproximativ 380 de milioane de euro, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. “Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele onshore, offshore şi deep offshore”, a explicat şeful ANRM, Gherghe Duţu, la Bucharest Forum Energy 2014. “Să nu ne aşteptăm la creşteri spectaculoase”, a precizat preşedintele ANRM.

Victor Ponta şi Traian Băsescu- declaraţii semnificative în context

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la o conferinţă organizată de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO, că, în opinia sa, bătălia adevărată cu Federaţia Rusă nu va fi cu arme convenţionale, ci cu energie.

”Avem creştere în agricultură, în producţia industrială, de exporturi, dar toate depind de securitatea energetică cu atât mai mult cu cât situaţia politică din regiune, legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, de această situaţie de instabilitate, de încălcare a unei ordini pe care o credeam stabilită, duc la cea mai mare provocare – securitateta energetică”, a spus Victor Ponta.

”Legislaţia, strategia guvernamentală trebuie să ofere în domeniul energiei, în 4-5 ani, independenţa energetică de care România, Moldova au atât de mare nevoie pentru a rezista provocărilor, şantajului, presiunilor care există şi care vor continua din partea Federaţiei Ruse”, a mai afirmat premierul Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a avertizat, săptămâna trecută, compania austriacă OMV că va rămâne partenerul României atât timp cât interesul naţional al ţării noastre este “servit cu prioritate”.

“O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate” , spunea Traian Băsescu, pe 3 septembrie, la Tuzla, după o vizită pe platforma de foraj marin din Marea Neagră, platformă operată de ExxonMobil şi Petrom (companie controlată de grupul austriac OMV).