Scumpirile energiei „au creat un deranj foarte mare din punct de vedere social”, potrivit lui Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, care s-a întâlnit cu reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor în cadrul Comisiei de Dialog Social din Iași, întrunită pentru prima dată în ultimii doi ani.
Scumpirile energiei „au creat un deranj foarte mare din punct de vedere social” (…) Cu siguranţă, dacă va fi nevoie de intervenţia statului după data de 31 martie, cu siguranţă vom reacţiona, nu vom sta pasivi”, a mai spus Marius Budăi, și într-un interviu acordat Ziarului de Iași.
Ministrul Muncii a mai spus că este posibilă orice variantă care să vină în sprijinul consumatorilor, mai ales în rândul celor vulnerabili, dar şi în sprijinul IMM-urilor și a invocat contribuția liberalizării piețelor „pe repede înainte”, la scumpirea energiei.
Marius Budăi a amintit și interdicţia, impusă prin ordonanţă, asupra deconectării consumatorilor – pe parcursul refacerii facturilor întocmite în mod eronat, perioadă în care nu pot fi aplicate nici majorări la facturile neachitate.
Totodată, plafonarea preţurile ar urma „să aducă o diminuare a efortului bugetar pentru fiecare consumator”, potrivit sursei citate.
Protecția socială și pensiile în vremuri de criză energetică
„Cea mai bună protecţie socială este crearea unui loc de muncă. Noi suntem acum în situaţia în care IMM-urile să îşi apere locurile de muncă, abia după aceea să implementeze măsuri economice, să creeze locuri de muncă. Pas cu pas, reacţie cu reacţie”, a afirmat Marius Budăi.
Ministrul Muncii a vorbit apoi de rezolvarea inechităţilor din sistemul de pensii, condiţie din PNRR, printr-o lege şi prin asumarea unui efort bugetar care să crească pensiile mici la acelaşi nivel cu cele acordate pentru contribuţii similare.
„Nu ne dorim să rezolvăm inechitatea coborând pensia mai mare, ci trebuie să ridicăm pensia mai mică la nivelul celui care are pensia mai mare”, a explicat Marius Budăi.
Volumul pensiilor din sistemul public înseamnă „undeva între 8,1-8,2 la sută din PIB”, inclusiv cele ale agricultorilor şi cele minime, celealte pensii „speciale” plătite prin Casa Naţională de Pensii (ale funcţionarilor parlamentari, ale magistraţilor, ale corpului diplomatic, ale navigatorilor şi ale celor de la Curtea de Conturi), cu excepţia celor din sectorul Apărare şi Ordine Publică, potrivit estimării ministrului Muncii
Milioane de salarii minime şi a treia cea mai mică pensie din UE
În România sunt aproximativ 1,6 milioane de contracte de muncă încheiate pe salariul minim, a spus Marius Budăi, sâmbătă, în aceeaşi zi în care Eurostat, Oficiul European de Statistică, a publicat un top al statelor după cuantumul acestui tip de venit.
Astfel, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană sunt plătite în Bulgaria (332 de euro), Letonia (500 de euro) şi România (515 euro), iar cele mai mari, în Luxemburg (2257 euro), Irlanda (1775 euro) şi Olanda (1725 euro).
Întrebat dacă majorarea salariului minim brut în România de la 1 ianuarie 2022 (de la 2300 la 2550 lei) va determina unii angajatori să restrângă numărul angajaţilor, ministrul a spus că „dialogul trebuie să fie onest în ambele sensuri”.
„Atunci când mediul de afaceri se va apleca asupra angajatului cu mai multă atenţie şi angajatul se va simţi respectat, cu siguranţă şi randamentul muncii va creşte şi asta va duce la creşterea rezultatului exerciţiului financiar. În acelaşi timp, trebuie să creăm măsuri pentru a încuraja ocuparea şi pentru a sprijini angajatorul”, a spus ministrul Muncii, amintind banii alocaţi de minister pentru ucenici, absolvenţi, tineri şi şomeri de peste 45 de ani.
Cât priveşte munca la negru sau parţial la negru („gri”, respectiv o parte din leafă plătită pe lângă contract), ministrul a menţionat lipsa sesizărilor oficiale la Inspecţia Muncii. „Doar pe vorbe nu putem face nimic”, a adăugat el, invocând „o mică înţelegere între angajat şi angajator pe care nicio autoritate a statului nu va putea vreodată să o descopere”.
„Noi, autorităţile, trebuie să conştientizăm în primul şi-n primul rând angajatul”, a mai spus Marius Budăi, arătând spre pensiile care „sunt aşa cum sunt” după zeci de ani lucraţi pe salariu minim, de multe ori nu la normă întreagă, ci la fracţiune de normă, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, Marius Budăi, din Ziarul de Iași.
În România sunt 6.593.847 de contracte de muncă, din care peste 700 de mii sunt parţiale (cu fracţiuni de normă, de 2, 4 sau 6 ore/zi).
Țara are 5.563.587 de salariaţi, din care 182 de mii în județul Iași, potrivit datelor din octombrie 2021.
