Ministrul Irimescu – Reorganizearea cercetării în agricultură: în institutele de profil mai lucrează doar 300 de cercetători

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a discutat cu premierul Dacian Cioloș despre înființarea unui Institut Național al Cercetării care să cuprindă absolut toate instituţiile de stat de acest gen, pentru a salva astfel cercetarea agricolă.

Achim Irimescu a prezentat propunerea și în Senat, unde a fost invitat marți la “Ora ministrului”.

Cercetare românească, în general, se confruntă cu probleme de finanțare, dar în agricultură situația este chiar mai gravă. România nu a reușit să atragă decât 13 milioane de euro pentru cercetarea din agricultură, deși fondurile europene puse la dispoziția statelor membre, când comisar pe agricultură era Dacian Cioloș, s-au cifrat la 4 miliarde de euro.

”Cercetarea se află în colaps, are datorii de peste 200 de milioane de lei”, a declarat ministrul Agriculturii în fața senatorilor, marți.

În 2011, aceste institute, aflate în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șisești (ASAS), aubeneficiat de scutirea datoriilor, care la acea vreme totalizau 30 de milioane de lei.

Cum s-a prăbușit cercetarea din domeniu, după 1990:

• suprafețele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare
• de la 121 de unități de cercetare s-a ajuns la doar 57
• de la 3.050 au mai rămas doar câteva sute (300 în institute, conform ministrului Achim Irimescu)

Un proiect de reorganizare a cercetării din agricultură își propusese și fostul ministru Daniel Constantin, care dorea înființarea a patru institute, tot în subordinea ASAS.

Europa practică agricultura de precizie

România nu reușește să asigure irigarea terenurilor, astfel încât culturile încă depinde de natură, dar în Europa se practică de aproximativ un deceniu agricultura de precizie (AP), adică gestionarea bazată pe informații a sistemelor de producție agricolă.

Este vorba de o gestionarea variabilă din punct de vedere spațial a culturilor, prin folosirea unor tehnologii avansate, cum ar fi sisteme de poziționare prin satelit, cartografierea producției, teledetecție, tehnologii pe bază de senzori pentru colectarea de date, sisteme informaționale geografice, tehnici de aplicare cu rată variabilă și sisteme de asistență decizională.

Aplicațiile AP pot fi folosite pentru aplicarea de substanțe nutritive, tratamentul cu îngrășăminte, combaterea buruienilor, gestionareabolilor și gestionarea apei, pe baza informațiilor furnizate de senzori, care arată clar ce zonă are deficit de apă sau îngrăăminte, de exemplu.