Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.
„Au fost trei categorii mari de măsuri fiscale pe care le-a luat acest Guvern. Au fost măsuri fiscale legislative, adoptate în perioada stării de urgenţă şi 30 de zile de la încetarea acesteia, am avut alte măsuri fiscale pentru perioada stării de urgenţă şi avem măsuri fiscale care rămân în aplicare după starea de urgenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres.
Printre măsurile adoptate se numără suspendarea executărilor silite, prorogări ale unor termene pentru declararea şi plata obligaţiilor către stat, extinderea rambursării TVA cu control ulterior sau bonificaţii pentru plătitorii de taxe.
Pe de altă parte, Florin Cîţu a evocat „confortul” reușitei emisiunii de eurobonduri prin care a împrumutat de pe pieţele externe 3,3 miliarde de euro, săptămâna trecută, și pentru care a fost o cerere de 14 miliarde de euro.
„Această emisiune de obligaţiuni ne oferă nouă confortul ca în acest an să putem să finanţăm toate cheltuielile pe care le avem în buget fără să existe probleme în perioada următoare”, spus Florin Cîţu.
Banii au intrat în conturile Trezoreriei marți.
Ministrul Finanțelor a spus că sunt posibile și alte ieșiri pe pieţele internaţionale pentru a finanţa deficitul bugetar şi a invocat premiera pentru România de a o face „fără să ceară ajutorul unei instituţii internaţionale, fără să fim într-un acord cu vreo instituţie internaţională”.
Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi două miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rata de dobândă de 3,624% pe an.
Harta creditorilor României
Pentru prima tranșă (cu scadenţă la 26 februarie 2026) distribuţia geografică a investitorilor este:
- Marea Britanie şi Irlanda 22%,
- SUA 14%,
- Germania şi Austria 15%,
- România 6%,
- CEE 6%,
- Elveţia 5%,
- Italia 7%,
- Franţa 4%,
- restul Europei 16%
- Asia 5%.
Pentru maturitatea de 10 ani, distribuţia geografică a investitorilor este:
- Marea Britanie şi Irlanda – cu 35%,
- SUA 23%,
- Germania şi Austria 9%,
- România 8%,
- CEE (exclusiv România) 6%,
- Elveţia 5%,
- Italia 2%,
- Franţa 2%,
- restul Europei 7%
- Asia 3%.
Tranzacţia a fost intermediată de către BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc, Raiffeisen Bank International AG şi Unicredit Bank AG, în timp ce Casa de avocatură Filip & Company a acordat asistenţă, alături de Casa de avocatură Linklaters.
