Aproximativ 53% din elevii României au avut în anul școlar trecut medii mai mari de 8,50, situație pe care ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, o consideră ilogică, în condițiile în care o parte dintre aceștia sunt analfabeți funcțional.
Este „ ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, a spus Sorin Câmpeanu, citat de Digi24.
Mai multe asociații ale elevilor protestează față de modificarea criteriilor de acordare a burselor, modificare ce va duce la scăderea numărului beneficiarilor.
Pentru acordarea burselor de merit, media minimă urcă de la 8,50 la 9,50, măsură ce va afecta aproximativ 730.000 de elevi, conform asociaților elevilor.
„M-aş bucura dacă reprezentanţii elevilor, cunoscând toate tipurile de burse, ar fi interesaţi de toate tipurile de burse. Sunt şase la număr. Sunt în primul rând bursele de performanţă care sunt destinate elevilor cu rezultate la olimpiade. Sunt apoi bursele de merit, cele care sunt în discuţie acum. Un tip din şase! Sunt bursele de studiu care se dau de la media 7,50. Sunt disponibile. Sunt bursele sociale, al patrulea tip. Al cincilea tip sunt bursele profesionale şi al şaselea tip este bursa „bani de liceu”.
Toate aceste burse necesită finanţare. Finanţarea a crescut faţă de anul 2020 de patru ori, faţă de anul 2021 a crescut cu 60%. E vorba despre un plus de 400 de milioane de lei”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
(Citește și: „Fenomen dramatic la evaluarea școlară: 53% din elevi au medii peste 8,50 – deși 40% sunt considerați analfabeți funcțional și 40% nu trec BAC-ul„)
Potrivit ministrului, fondul de burse a crescut de patru ori, astfel încât acuzațiile potrivit cărora s-au modificat criteriile pentru acordarea burselor ca să facă economie sunt nefondate.
„În anul 2020 a fost de 270 de milioane de lei plătiţi exclusiv de Primărie. În anul 2022 va fi de 1,031 miliarde. Un miliard este mai mult decât 270 de milioane. Fondul de burse este mai mare. Nu facem economie. Dacă vrei să faci economii, ai un fond de burse mai mic”, a explicat ministrul Educaţiei.
Notele au devenit irelevante în pandemie, consideră ministrul
„Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru că nota 8,50 este arbitrată, bursa de merit şi-a pierdut din semnificaţie major deoarece la finalul anului 2020 – 2021, 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8,50. Adică mai bine de jumătate.
Atunci când ai mai mult de jumătate elevi care au depăşit acest prag de 8,50, printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, a continuat Sorin Cîmpeanu.
Întrebat dacă aceste note au fost acordate pe nedrept, ministrul Educaţiei a subliniat că acestea au fost „irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie”.
„Atâta vreme cât dai notele în online şi nu ai nicio garanţie cu privire la cel care îşi răspunde din spatele ecranului, cu camera închisă, nu ai relevanţă legat de aceste note. Poate răspunde un frate, o soră, un părinte, un profesor. Poate răspunde oricine. Criteriul fiind irelevant, din acest motiv generat de criza sanitară, nu poţi pretinde că peste jumătate din elevii României sunt de top”, a explicat el.
