România a testat muniţia cu efect perforant termobaric, un produs pe care este gata să-l fabrice pentru Ministerul Apărării Naţionale la Uzina Mecanică Plopeni, a anunțat vineri, pe Facebook, ministrul Economiei, Florin Spătaru.
Din informațiile transmise de ministru, după omologarea produsului, la Plopeni ar urma să se producă acest tip de muniție pentru aruncător de grenade AG-9, adică pentru un aruncător fără recul calibrul 73 mm.
Acest tip de aruncător care este disponibil în 17 ţări la nivel mondial, deci muniția ar avea capacitate clară de export.
Sisteme oarecum similare sunt prezente pe teatrul de război din Ucraina.
Testare în poligon în vederea omologării
„Muniţia cu efect perforant termobarică este un produs pe care România este gata să-l fabrice pentru Ministerul Apărării Naţionale. Am participat, astăzi, în poligonul Uzinei Mecanice Plopeni, la testarea loviturii perforante termobarice pentru AG-9, în vederea omologării prototipului industrial. Această etapă face parte din implementarea proiectului pentru fabricarea, la nivel industrial, a muniţiilor cu efect perforant termobaric destinate aruncătorului de grenade AG-9, prin transferul tehnologic de la Centrul de Cercetare ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie, la CN ROMARM SA”, a transmis ministrul.
Conform unui comunicat al ministerului, Uzina Mecanică Plopeni are atribuit de la Ministerul Economiei, de la bugetul de stat, pentru anul 2022, peste 6,5 milioane de lei, bani ce urmează să fie investiţi pentru asimilarea şi fabricarea unei game diversificate de muniţie de artilerie, în scopul satisfacerii necesităţilor forţelor Sistemului Naţional de Apărare şi ale beneficiarilor externi.
Noul tip de muniție pentru aruncătorul de grenade AG-9 este cu efect combinat schije şi suflu, având capacitatea, transmite Ministerul Economiei, de a perfora ţinte de beton, cărămidă, valuri de pământ şi ţinte blindate.
Muniţia a fost dezvoltată în 2019, la nivel de model experimental, în cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare din cadrul MApN, fiind ulterior preluată în fabricaţie în industria de apărare, pe baza unui proiect de transfer tehnologic finanţat de către UEFISCDI şi Romarm SA.
