„Evident că trebuie să ne gândim, şi o facem împreună cu partenerii şi cu aliaţii nostri, la elemente de consolidare a protecţiei antiaeriene a facilităţii de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit şi trebuie să avem în vedere şi această dimensiune”, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc, într-un interviu acordat Mediafax.
„Scutul nu are nicio legătură cu Rusia, nu este de natură să modifice, să afecteze în vreun fel ecuaţia strategică din zonă.
Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilităţi ca un element ce ne transformă într-o ţintă e regretabil (…)
Ar trebui notat aici din nou faptul că începând cu summitul de la Varşovia, facilitatea de la Deveselu este o parte a sistemului integrat al alianţei de apărare antirachete balistice, deci nu mai putem vorbi de ţinte izolate.
Până la urmă problema ar trebui pusă în alţi parametri.
Evident că trebuie să ne gândim, şi o facem împreună cu partenerii şi cu aliaţii noștri, la elemente de consolidare a protecţiei antiaeriene a facilităţii de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit şi trebuie să avem în vedere şi această dimensiune”, a declarat ministrul Motoc.
Cadru maritim întărit pentru pregătiri la Marea Neagră
Exercițiile multinaționale la Marea Neagră continuă, a mai spus ministrul, care a explicat și ultimele evoluții în domeniu: acceptarea ideii de cadru maritim întărit pentru pregătiri la Marea Neagră și un element de coordonare maritimă la Marea Neagră:
„Aceste exerciţii continuă, ele reprezintă baza de la care am pornit în definirea iniţiativei noastre care înseamnă o sistematizare mai puternică a acestor exerciţii, respectiv racordarea lor mai strânsă şi de o manieră instituţionalizată cu NATO, cu planificarea NATO, cu MARCOM, care este comandamentul maritim al NATO şi cu programul lor de exerciţii.
Discuţiile continuă, am făcut un pas înainte, e adevărat, nu de anvergura pe care o aşteptam, în implementarea deciziilor pe care le menţionaţi ale summitului de la Varşovia.
Am făcut acest pas la reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO din luna octombrie.
În acest moment continuăm discuţiile cu aliaţii riverani şi cu autorităţile militare ale NATO pentru a putea ajunge la următoarea reuniune, cea din februarie 2017, la concretizarea acestor decizii pe două dimensiuni.
Una este prinderea ideii de cadru maritim întărit pentru pregătiri la Marea Neagră.
Cea de a doua, la aprobarea unui element de coordonare maritimă la Marea Neagră. Rămâne de văzut unde va fi găzduit. Ceea ce este important acum este că acest element care ar asigura conexiunea cu MARCOM, departamentul de resort al NATO”, a explicat Mihnea Motoc pentru Mediafax.
Participarea la brigada multinaţională – Germania va contribui cu ofițeri de stat major
„La ministeriala din octombrie am fost pozitiv surprinşi de numărul mare de aliaţi care şi-au anunţat contribuţia în general la prezenţa aliată avansată din sudul flancului estic.
Aici vorbim de componenta terestră, brigada multinaţională, dar şi de componentele maritime şi aeriene.
Şapte aliaţi au fost de acord să ne referim public la contribuţiile lor. Mai sunt şi alţii care s-au exprimat favorabil.
În privinţa brigăzii multinaţionale propriu-zise, cu titlu de exemplu, Germania a confirmat deja participarea cu ofiţeri de stat major, studiază şi alte forme de a contribui la brigada multinaţională.
Să nu uităm că va fi nevoie de dezvoltări nu numai imediat, în 2017, dar şi în continuare.
Portugalia a declarat recent că va veni cu ofiţeri de stat major dar va şi afilia o brigadă portugheză.
Bulgaria va contribui cu 400 de militari la brigada multinaţională.
De asemenea, Polonia oferă o companie pentru brigada multinaţională şi noi vom face acelaşi lucru pentru grupul de luptă având Statele Unite ca naţiune cadru din Polonia.
Mai sunt şi alţii, la ora actuală obiectivul nostru imediat este acela de a organiza acest puzzle de contribuţii într-o alcătuire coerentă şi de a asigura cât mai rapid în acest fel multinaţionalitatea reală a acestei brigăzi.
S-a vorbit la început despre faptul că întrucât brigada multinaţională se constituie pe o brigadă cadru românească deja existentă, ar fi un fundament naţional pe care se adaugă un veşmânt NATO, ceea ce nu ar face-o să se transforme într-o componentă efectivă a prezenţei aliate. Nu este deloc aşa şi lucrul acesta a fost demonstrat în octombrie şi subsecvent prin discuţiile foarte avansate pe care le avem cu aliaţii care s-au oferit să contribuie în vederea precizării modului în care contribuţiile lor vor intra la această brigadă multinaţională”, a dezvăluit ministrul Apărării.
Urmărește-ne pe Google News
