23 februarie, 2016

achim irimescuMinistrul Agriculturii, Achim Irimescu, susține închiderea supermarketurilor în weekend și o prezență de 51% a produselor românești în aceste magazine – potrivit agenției Agerpres, care citează intervenția ministrului la Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților.

„Nu cred că le va conveni hipermarketurilor. Eu nu am mai văzut în Europa, cel puțin înțeleg că în Anglia este un pic mai altfel, magazinele se închid de la ora 18,30 în zilele normale, iar în weekend nici vorbă. La noi este o modă să te duci la supermarket în weekend și la o oră târzie. Haideți să discutăm. Cred că dânșii trăiesc foarte bine în România și atunci haideți să facem apel la dânșii și să facem front comun”, a spus Irimescu, la Comisia de agricultură a Camerei.

De asemenea, el a arătat că susține inițiativa potrivit căreia produsele românești să fie prezente în proporție de 51% în supermarketuri. „Eu susțin această inițiativă, nu știu dacă la legume în timpul iernii se poate, dar propunerile sunt bine-venite”, a afirmat ministrul.


El a subliniat și necesitatea etichetării produselor.

Comisia de agricultură a Camerei Deputaților a stabilit marți înființarea unei subcomisii pentru discutarea propunerilor legislative care vizează etichetarea laptelui, comercializarea produselor alimentare, închiderea în weekend a supermarketurilor, prezența produselor românești pe rafturi. Subcomisia se va întâlni lunea viitoare, la ora 11,00, pentru discutarea acestor propuneri.

La dezbateri, Ioan Ladoși — președintele Asociației producătorilor de carne de porc și Dorel Secară — vicepreședintele Federației crescătorilor de bovine din România au precizat că susțin existența unui sistem de etichetare a produselor pentru a se vedea țara de proveniență.

 


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Ministrul agriculturii sustine o masura ce pare foarte judicioasa, in folosul fermierilor romani, cit si „patriotica” sub raport economic, numai ca…
    1.Supermarketurile concureaza mortal comertul romanesc prin diversitatea si preturile produselor, cit si prin faptul ca o gama imensa a acestora se gasesc in acelasi loc – prezentate intr-o lumina „comerciala” atragatoare, moderna.Odata ce li s-a permis intrarea intr-un oras, ele matura la propriu pe toti comerciantii romini, incapabili de o asociere, a carei rezultat sa devina „supermarketul romanesc”.
    2.Obligarea supermarketurilor straine de a expune un procent de 51 la suta marfuri romanesti va fi considerat antieconomic si va fi contestat, cu cistig de cauza, la instantele de profil.Numai pe vremea comunismului, ceeace nu era realizabil in plan economic, se incerca in plan administrativ.Cred ca inainte de a stringe surubul unde nu este cazul, Ministerul Agriculturii ar trebui sa organizeze o „revolutie agrara”, in sensul creierii conditiilor de transformare a agriculturii de subzistanta – cu trei salate si 4 verze, ale precupetelor din Obor – in agricultura industriala.Fara solarii si sere, zona in care Romania este de 10 ori mai mica ca Ungaria (tara jumatate cit Romania), cu ferme mici si primitive de animale, de unde sa furnizeze legume, conserve de legume si produse de carne, etc. in proportie de 51 la suta supermarketurilor straine?
    3.Inchiderea supermarketurilor in sarbatori este, (vorba lui Cristoiu) „o prostie” administrativa, fiindca aceasta nu schimba preferintele si gusturile cumparatorilor, pentru ceeace ofera supermarketul strain, comparativ cu magazinul romanesc, saracacios mobilat si cu slaba diversitate de marfa.
    4.Saracirea Romaniei a cunoscut doua faze, prima fiind cedarea industriei, a sistemului bancar, de asigurari, a utilitatilor si resurselor care le sustin, catre state si firme straine.Motivul fost nevoia de liberalizare si privatizare, inscrisa pe foaia de parcurs a integrarii.
    Inainte de integrare, mai aveam ceva:comertul national.Apoi si acesta a fost acaparat de straini, de la benzina, uleiuri si alte produse cu desfacere in statii de benzina, pina la produsele alimentare, de uz gospodaresc si gradina, intr-un cuvint, tot ce inseamna comert.
    Comertul strain este un extraordinar factor de „transfer” al locurilor de munca din Romania in tarile dezvoltate, prin intermediul supermarketurilor.Ca exemplu in acest sens, localizarea a 3 supermrketuri in Gorj, a condus la pierdera a cca. 12.000 de locuri de munca intr-un singur an, in 2015!
    Perdantii au fost angajatii si micii anteprenori si comercianti in produse necesare constructiilor, care au pierdut clientela.Micile si mai marile magazine romanesti de orice fel, vinzatorii ambulanti din pietele oraselor si comunelor si in general toti comerciantii si producatorii neindustriali au pierdut lupta cu supermarketul, devenind someri sau lucratori (din „antreprenori”), daca nu si mai rau.Supermarketurile profilate pe casa si gradina, alimente si imbracaminte, electronica si calculatoare, etc. acopera in proportie covirsitoare piata comerciala nationala, fiind al doilea val al deposedarii Romaniei de averea nationala – care este beneficiul in locuri de munca urmare a comertului national, care valorifica produsul romanesc.
    5.Fara a mai lungi vorba, Romania se afla in situatia de a nu mai avea solutii punctuale, partiale sau pe sectoare economice – comertul in cazul de fata – ci numai una singura, SISTEMICA, de reconstructie economica si industriala, care poate schimba lucrurile in sens pozitiv.
    In rest, tehnocratii consuma in van timp si energie institutionala si „parlamentara”, pentru a reusi sa dezbata si decida ceva ce nu are legatura cu cauzele pentru care supermarketurile vind numai produse straine.Ceva ce nu are legatura cu disparitia comertului romanesc, alungat de pe piata comerciala nationala, tocmai de saracia unei natiuni care nu mai are industrie si economie nationala, care sa furnizeze resursele de a face fata presiunii comerciale straine.Afara de reconstructia economica si industriala a Romaniei, care ar trebui sa fie idealul economic al unui guvern tehnocrat – tot ceeace se propune dupa indelungi dezbateri, sint surogate economice sau comerciale.Propunerea ministrului (tehnocrat?) al agriculturii, din pacate nu face exceptie de la aceasta categorie non-economica…de surogat.

  2. Un comentariu excelent care, denota cunoasterea realității românești (spre deosebire de tehnocrații care ne conduc). Felicitări dlui Căliman.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Ministrul agriculturii sustine o masura ce pare foarte judicioasa, in folosul fermierilor romani, cit si „patriotica” sub raport economic, numai ca…
    1.Supermarketurile concureaza mortal comertul romanesc prin diversitatea si preturile produselor, cit si prin faptul ca o gama imensa a acestora se gasesc in acelasi loc – prezentate intr-o lumina „comerciala” atragatoare, moderna.Odata ce li s-a permis intrarea intr-un oras, ele matura la propriu pe toti comerciantii romini, incapabili de o asociere, a carei rezultat sa devina „supermarketul romanesc”.
    2.Obligarea supermarketurilor straine de a expune un procent de 51 la suta marfuri romanesti va fi considerat antieconomic si va fi contestat, cu cistig de cauza, la instantele de profil.Numai pe vremea comunismului, ceeace nu era realizabil in plan economic, se incerca in plan administrativ.Cred ca inainte de a stringe surubul unde nu este cazul, Ministerul Agriculturii ar trebui sa organizeze o „revolutie agrara”, in sensul creierii conditiilor de transformare a agriculturii de subzistanta – cu trei salate si 4 verze, ale precupetelor din Obor – in agricultura industriala.Fara solarii si sere, zona in care Romania este de 10 ori mai mica ca Ungaria (tara jumatate cit Romania), cu ferme mici si primitive de animale, de unde sa furnizeze legume, conserve de legume si produse de carne, etc. in proportie de 51 la suta supermarketurilor straine?
    3.Inchiderea supermarketurilor in sarbatori este, (vorba lui Cristoiu) „o prostie” administrativa, fiindca aceasta nu schimba preferintele si gusturile cumparatorilor, pentru ceeace ofera supermarketul strain, comparativ cu magazinul romanesc, saracacios mobilat si cu slaba diversitate de marfa.
    4.Saracirea Romaniei a cunoscut doua faze, prima fiind cedarea industriei, a sistemului bancar, de asigurari, a utilitatilor si resurselor care le sustin, catre state si firme straine.Motivul fost nevoia de liberalizare si privatizare, inscrisa pe foaia de parcurs a integrarii.
    Inainte de integrare, mai aveam ceva:comertul national.Apoi si acesta a fost acaparat de straini, de la benzina, uleiuri si alte produse cu desfacere in statii de benzina, pina la produsele alimentare, de uz gospodaresc si gradina, intr-un cuvint, tot ce inseamna comert.
    Comertul strain este un extraordinar factor de „transfer” al locurilor de munca din Romania in tarile dezvoltate, prin intermediul supermarketurilor.Ca exemplu in acest sens, localizarea a 3 supermrketuri in Gorj, a condus la pierdera a cca. 12.000 de locuri de munca intr-un singur an, in 2015!
    Perdantii au fost angajatii si micii anteprenori si comercianti in produse necesare constructiilor, care au pierdut clientela.Micile si mai marile magazine romanesti de orice fel, vinzatorii ambulanti din pietele oraselor si comunelor si in general toti comerciantii si producatorii neindustriali au pierdut lupta cu supermarketul, devenind someri sau lucratori (din „antreprenori”), daca nu si mai rau.Supermarketurile profilate pe casa si gradina, alimente si imbracaminte, electronica si calculatoare, etc. acopera in proportie covirsitoare piata comerciala nationala, fiind al doilea val al deposedarii Romaniei de averea nationala – care este beneficiul in locuri de munca urmare a comertului national, care valorifica produsul romanesc.
    5.Fara a mai lungi vorba, Romania se afla in situatia de a nu mai avea solutii punctuale, partiale sau pe sectoare economice – comertul in cazul de fata – ci numai una singura, SISTEMICA, de reconstructie economica si industriala, care poate schimba lucrurile in sens pozitiv.
    In rest, tehnocratii consuma in van timp si energie institutionala si „parlamentara”, pentru a reusi sa dezbata si decida ceva ce nu are legatura cu cauzele pentru care supermarketurile vind numai produse straine.Ceva ce nu are legatura cu disparitia comertului romanesc, alungat de pe piata comerciala nationala, tocmai de saracia unei natiuni care nu mai are industrie si economie nationala, care sa furnizeze resursele de a face fata presiunii comerciale straine.Afara de reconstructia economica si industriala a Romaniei, care ar trebui sa fie idealul economic al unui guvern tehnocrat – tot ceeace se propune dupa indelungi dezbateri, sint surogate economice sau comerciale.Propunerea ministrului (tehnocrat?) al agriculturii, din pacate nu face exceptie de la aceasta categorie non-economica…de surogat.

  2. Un comentariu excelent care, denota cunoasterea realității românești (spre deosebire de tehnocrații care ne conduc). Felicitări dlui Căliman.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: