Ministrul Agriculturii: Străinii dețin 700.000 ha teren arabil în România

Străinii deţin în prezent peste 700.000 de hectare de teren agricol în România, ceea ce reprezintă 8,5% din suprafaţă arabilă a ţării, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, citat de Agerpres.

„Suprafaţa agricolă deţinută de străini în România se ridică la ora actuală la peste 700.000 de hectare, Italia având 24,29% din suprafaţă deţinută, Germania 15,48%, iar ţările arabe – 9,98 procente. Solicitarea de a cumpăra terenuri agricole este un fenomen care se accentuează tot mai mult la această dată”, a spus Tabără.

Potrivit datelor furnizate de şeful MADR, în topul deţinătorilor de terenuri se mai numără Austria cu 6,13%, Spania cu 6,22%, Danemarca cu 4,52%, Olanda cu 2,4%, Ungaria – 8,17%, Grecia – 2,4%, şi Turcia – 0,78%, iar prin sistemul off-shore sunt cumpărate terenuri de către Malta, Cipru, Monaco, San Marino şi Luxemburg cu o pondere 5,91%. Din zona arabă sun prezenţi deţinători de terenuri din Irak, Liban, Siria şi Iran.

Tabără a precizat că preţul terenurilor în România, de cel mult 2.500 de euro/ha, este însă cu mult sub cel înregistrat în ţările UE, unde ajunge şi până la 15.000 de euro pe hectar.

„Este de luat în calcul evoluţia unui hectar de teren, mai ales în zona de mare favorabilitate, pentru că nu în toate zonele sunt aceste plafoane. În 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 de euro, iar în 2011 în zonele favorabile s-au vândut terenuri cu 4.000 până la 5.000 de euro pe hectar. Asistăm la aproape o dublare a preţurilor, deşi la ora actuală preţurile arabile de bună calitate din România sunt cele mai scăzute din zona Uniunii Europene. Preţurile în ţările dezvoltate din UE ajung în prezent între 10 şi 15.000 de euro pe hectar”, a adăugat Valeriu Tabără.

Potrvit ministrului, numărul total de ferme deţinute de străini a ajuns în 2011 la 709, faţă de 635 în 2010, iar cea mai mare suprafaţă se află în judeţul Timiş – circa 133.830 ha în acest an, în creştere faţă de 2010, când străinii deţineau doar 62.736 de hectare.

Situaţia pe judeţe mai arată că în Timiş erau anul trecut 123 de exploataţii agricole deţinute de străini, iar în 2011 – 126. În Arad erau 100 de ferme anul trecut şi 117 în prezent. Judeţul Bihor are în acest an 25 de exploataţii, faţă de niciuna în 2010.

Ministrul Agriculturii a precizat că România are un cadru permisibil pentru o anumită direcţie de piaţă funciară, fiind vorba de o legislaţie din 1993 regăsită însă în Codul civil, împreună cu cele două elemente care condiţionează cumpărarea şi deţinerea de teren agricol şi arabil în România, respectiv să aibă domiciliul stabil în România persoanele fizice deţinătoare de terenuri, iar persoanele juridice să aibă sediul în România.

Potrivit ministrului, la ora actuală sunt foarte interesaţi de cumpărarea de terenuri în România investitori din Orientul Mijlociu, în special din ţari care importă foarte mult produse agricole şi agroalimentare. Dintre acestea pot fi menţionate Emiratele Arabe Unite, care importă circa 85% din necesar.

„Aceste state din Emirate controlează o suprafaţă de peste 400.000 de hectare în Sudan şi aproape un milion hectare în Pakistan. Sunt de asemenea investiţii mari în afara ţărilor lor efectuate de către China în zona Asiei de Sud pentru suprafeţele cultivate cu orez, iar în Australia pentru producţia de cereale şi legume. În Zambia, Tanzania, Kenya şi Brazilia sunt suprafeţe deţinute pentru soia. Coreea de Sud este un alt stat interesat care deţine terenuri în afara teritoriului naţional cu 700.000 de hectare în Sudan şi 1,3 milioane hectare în Madagascar, suprafeţe care formează perimetre de siguranţă în viitor”, a adăugat şeful MADR.

Conform tratatului de aderare, România trebuie să îşi deschidă piaţa funciară, în perspectiva anilor 2016-2020, şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cei care au rezidenţă pe teritoriul UE.

Oficialul MADR a subliniat că politica unor state europene prevede intensificarea investiţiilor în terenuri agricole în zonele de interes şi cu potenţial.

„Este vorba de ţări precum Italia, Olanda şi Danemarca, care prevăd politici de intensificare a investiţiilor în terenuri agricole în zonele de interes şi cu potenţial. Acestea deţin terenuri şi în România, dar pericolul nu este cel al investiţiilor, ci al modului cum sunt valorificate aceste terenuri pentru că există pericolul investiţiei în terenuri din partea unor fonduri care vin doar să păstreze valoric investiţia fără să producă sau să dirijeze producţia în exterior sau către propriile state naţionale, la anumite ponderi mai mari de suprafeţe deţinute de străini. Este o problemă pe care va trebuie să o avem în vedere”, a apreciat şeful MADR.