Ministrul austriac de interne Gerhard Karner (foto), care a blocat în 2022, prin veto, aderarea României la Schengen, vine miercuri la Bucureşti şi va avea discuţii bilaterale cu omologul său român, Lucian Bode, scrie presa austriacă.
Vizita la Bucureşti este o premieră pentru ministrul de interne Gerhard Karner, iar tema principală pe care o aborda este legată de traficul de persoane şi de abuzuri în materie de politică de azil, scrie exxpress.at, citat de News.ro.
„România şi Austria doresc să continue să coopereze îndeaproape în domeniul securităţii. Obiectivul nostru comun este de a continua să exercităm presiuni asupra Comisiei Europene, în primul rând pentru a face mai robustă gestionarea frontierelor externe şi de a sprijini ţări precum România în acest sens. Numai un management funcţional al frontierelor externe permite libertatea de călătorie fără graniţe în cadrul Uniunii Europene”, a declarat ministrul german de Interne, referindu-se la spaţiul Schengen.
Întâlnirea, pregătită printr-o discuție telefonică cu ministrul Bode
Publicaţia exxpress.at relatează că, în pregătirea vizitei sale la Bucureşti, Gerhard Karner s-a întâlnit deja vinerea trecută cu ambasadorul României la Viena şi a avut o convorbire telefonică video cu omologul său român.
Ministrul austriac, care s-a opus la sfârşitul anului trecut aderării României şi Bulgariei la Schengen, a primit săptămâna trecută vizita omologului său din Spania, în condiţiile în care Madridul se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei UE, de la 1 iulie, şi a promis să deblocheze dosarul Schengen.
De altfel, notează Exxpress, subiectul migraţiei a dominat alte două întâlniri ale lui Karner în perioada premergătoare vizitei în România. Joi, la Viena, Karner a discutat cu ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska despre situaţia din spaţiul Schengen şi despre stadiul negocierilor privind pactul privind azilul şi migraţia. De asemenea, vicepremierul şi ministrul de interne bulgar Ivan Demerdjiev a fost miercuri la Viena pentru o întâlnire de lucru.
Condițiile puse de Austria în decembrie 2022, când s-a opus aderării la Schengen a României și Bulgariei
Primele trei condiţii sunt legate de aspecte financiare.
- Austria cere Comisiei Europene să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiilor naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
- În al doilea rând, Comisia va fi solicitată să sprijine ţările de la frontierele externe, în special să finanțeze proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
- În al treilea rând, Comisia Europeană ar trebui să sprijine şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.
Urmează două solicitări cu caracter politic, care nu pot fi îndeplinite foarte rapid:
- Viena cere ca procedurile de azil să fie realizate în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.red.). Este un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează, dar care presupune încheierea de acorduri cu aceste tări terțe și, evident, sprijin financiar.
- Austria mai cere elaborarea unei noi directive europene în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, pe de-o parte, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoane, dar și simplificarea procedurilor prin care este revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
****
