Miniştrii UE au adoptat strategia Dunării. Miniştrii de resort din statele membre ale Uniunii au aprobat proiectul Comisiei Europene privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi curăţarea Dunării, în ciuda criticilor că unele dintre prevederi se bat cap în cap cu politicile ecologice naţionale ale unor state membre. “Odată cu adoptarea acestei strategii, una dintre priorităţile preşedinţiei ungare a UE a fost atinsă”, a declarat ministrul de externe ungar Janos Martonyi, într-o conferinţă de presă. Acest model de strategie macro-regională, al doilea după cel referitor la Marea Baltică, este văzut de anumite state ca un bun model pentru proiecte de vecinătate, a spus Martony. Stategia va implica 14 ţări riverane Dunării (8 membre şi 6 ne-membre ale UE). Nu va aduce noi fonduri în regiune, ci va încerca să coordoneze mai bine proiectele de infrastructură şi mediu, care pot fi finaţate prin fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, ca şi pentru proiecte de tursim, guvernare eficientă şi cultură. (EUObserver)
NATO discută la Berlin situaţia din Libia. Marea Britanie şi Franţa insistă ca şi alte ţări membre ale Alianţei (făcând aluzie la Italia şi Spania) să crească presiunea militară asupra regimului lui Muammar Gaddafi. Atacurile aeriene ale SUA, Franţa şi Marea Briatnie au început luna trecută, dar între timp NATO a preluat comanda acţiunii. Înainte de reuniunea de la Berlin a miniştrilor de externe din statele NATO, grupul de contact pe problema libiană a dat publicităţii un comunicat în care cere, din nou, colonelului Gaddafi să renunţe la putere. Diplomaţii vor încerca să găsească o strategie coerentă, care să înglobeze diferitele viziuni asupra rolului pe care ar trebui să-l aibă forţele armate internaţionale în acest conflict. (BBC News)
Deputaţii italieni aprobă reforma justiţiei. Camera Inferioară a Parlamentului italian a aprobat măsurile pentru accelerarea proceselor, prin care se va modifica sistemul judiciar italian prea lent, astfel încât ţara să se alinieze procedurilor europene. În noile condiţii, se va pune capăt, probabil, câtorva procese intentate premierului Berlusconi. Legislaţia, care este de aşteptat să fie votată şi de către Senat, reprezintă o victorie pentru Silvio Berlusconi. Primul ministru a pus reforma judiciară în centrul agendei sale politice, după ce a fost acuzat de corupţie şi de plata unei prostituate minore, încercând pe de altă parte să păstreze unită coaliţia de centru-dreapta de la putere. Premierul a declarat că s-ar putea să nu mai candideze pentru un nou mandat în 2013. Noua lege prevede că un proces în care acuzatul riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare nu poate depăşi trei ani de judecată. Alţi doi ani poate dura primul apel şi un an şi jumătate al doilea şi ultimul apel. Pentru infracţiunile mai grave, procesele pot dura până la 10 ani. (New York Times)
Obama se pregăteşte pentru campania electorală. Barack Obama vrea reducerea chetuielilor bugetare şi creşterea taxelor pentru cei bogaţi, în încercarea de a găsi soluţii pentru uriaşul deficit bugetar al SUA. Într-un discurs susţinut la Washington, preşedintele american a subliniat că măsurile pe care le propune el ar putea reduce deficitul cu 4 trilioane de dolari până în 2023. Obama a criticat planurile republicanilor, care ar urma să-i afecteze “pe cei săraci şi pe cei bătrâni”. Republicanii au răspuns, însă, că nu vor accepta nicodată creşterea taxelor. “Trebuie să trăim cu mijloacele pe care le avem, să ne reducem deficitul şi să revenim pe calea ce ne va permite să ne plătim datoriile”, a spus liderul american într-un discurs la Universitatea Washington. Deficitul bugetar va atinge 1,5 trilioane de dolari anul acesta, atât democraţii, cât şi republicanii, susţinând că reducerea sa este o prioritate. (BBC News)
Proteste de stradă ale femeilor şi copiilor sirieni. Mii de femei şi copii au blocat principala autostradă de pe coasta Siriei, care leagă oraşele Tartous şi Banias, cerând autorităţilor să elibereze sutele de oameni arestaţi în timpul unor demonstranţii recente contra regimului de la putere. “Nu ne vom lăsa umiliţi!”, a strigat mulţimea, potrivit declaraţiilor martorilor. În Siria, protestele au început cu o lună în urmă şi au crescut constant în intensitate, cu zeci de mii de oameni cerând aplicarea unor reforme majore. Guvernul preşedintelui Bashar Assad a răspuns cu forţă brută şi cu promisiunea unor reforme. Peste 200 de persoane au fost ucise în timpul celor patru săptămâni de revolte, potrivit unui grup pro-democraţie, Damascus Declaration. (Independent)
Doi suspecţi au “mărturisit” că ar fi autorii atentatului cu bombă din Minsk. Preşedintele Republicii Belarus a anunţat că doi bărbaţi au fost capturaţi şi şi-au mărturisit faptele, şi a insistat că opoziţia politică ar putea ştii cine a ordonat atacul cu bombă. Atentatul de luni a avut loc la o staţie de metrou, din apropierea reşedinţei prezidenţiale, la o oră de vîrf, şi a ucis 12 oameni, rănind alţi 200. Într-o declaraţie televizată, Alexander Lukaşenko a spus că cei doi suspecţi au recunoscut că au luat parte la atacul terorist, dar autorităţile încă nu ştiu cine a ordonat atacul. Preşedintele a cerut procurorului general să-i interogheze pe liderii opoziţiei, care ar avea legături cu atentatul, „fără să ţină seama de democraţie sau de văicărelile străinilor”. “Poate aceşti politicieni vor deschide cărţile de joc şi ne vor arăta cine a pus la cale acest atac”, a spus cel care conduce fosta ţară sovietică de 17 ani şi este cunoscut ca “ultimul dictator al Europei”. (Independent)
