Ministerul Sănătății a scos în dezbatere publică un proiect de HG care urmărește schimbarea metodologiei de calcul și procedura de avizare/aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor.
Actul normativ readuce în discuție, pe de-o parte, chestiunea predictibilității în afaceri: el apare la mai puțin de 3 luni de la modificări similare aprobate de fostul guvern, în baza căruia industria și-a făcut socotelile pe aul 2017.
Pe de altă parte, în forma sa prezentă, impactul reducerilor de preț, potrivit calculelor industriei, va face ca aproape 40% dintre farmacii să lucreze cu profit zero și 28% dintre acestea să fie puse în pericol de intrare în incapacitate de plată.
Modificările propuse de noul ministru al Sănătății
Proiectul Ministerului Sănătății păstrează, după cum afirmă în Nota de fundamentare, ”cele mai multe dintre aspectele reglementate prin Hotărârea 800/2016 din 26 octombrie 2016 (modificată ulterior în noiembrie 2016), dar schimbă anumite puncte esențiale:
- propune limitarea prețului în cazul medicamentelor inovative pentru care există cel puțin un medicament generic în Romania la minimul țărilor de comparație sau la 65% din prețul medicamentului inovativ pentru primul medicament generic
- renunță la aducerea în trei trepte a prețului medicamentului inovativ la cel mult același nivel cu prețul de referință generic/biosimilar de referință, acest lucru dorind să se realizeze într-o singură treaptă, începând cu corecția aferentă anului 2017.
Din Nota de fundamentare se înțelege că metodologia pentru calculul prețului maximal la medicamente se schimbă deoarece reglementarea în vigoare ”ar duce la creșterea prețului (…) și în consecință ar limita accesul populației la tratamentele aferente. În acest sens, vechea procedură de majorare a prețurilor maximale ale medicamentelor este desființată.
Ministerul Sănătății transmite și producătorilor de medicamente inovative, care investesc sume importante în cercetare, că, în opinia sa, odată cu expirarea patentului și intrarea pe piață a medicamentelor generice/biosimilare și medicamentele inovative ar trebui să aibă același tratament în ceea ce privește modalitatea de stabilire a prețului ca și medicamentele generice.
”După expirarea brevetului ar trebui să existe o concurență reală între medicamentele inovative și cele generice/biosimilare, inclusiv legat de prețurile acestora, acest lucru urmând să se realizeze prin aplicarea aceleiași modalități de calcul pentru medicamentele inovative off-patent ca și pentru cele generice/biosimilare”, este dorința ministerului.
Proiectul mai prevede și introducerea unui Catalog public național al prețurilor – catalog ce ar cuprinde prețurile maximale ale medicamentelor ce sunt utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente ce nu sunt aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănatate și/sau direcțiile de sănătate.
Potrivit Notei de fundamentare, decizia de a scădea prețul unor medicamente nu are niciun impact financiar asupra bugetului, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, toate modificările decise urmând să fie suportate de lanțul producător-distribuitor-retailer.
Efectele reclamate de industrie: decizia guvernului dă peste cap 48% din piață
Termen de aplicare al viitoarei Hotărâri este unul generos, în aparență: nu mai mult de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Problema este că farmaciile lucrează cu stocuri de medicamente, în general pentru o perioadă de 2 luni, iar după intrarea în vigoare a HG diferența de preț (semnificativă, de 35%) trebuie suportată de agenții economici.
Pe scurt: dacă medicamentul este intrat pe stoc cu 100 de lei, să zicem, farmacia este obligată să îl vândă cu 65 de lei. Alternativa economică, dar inumană, ar fi ca, în perioada celor 150 de zile până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, farmaciile să scape de stocuri (adică să nu mai aprovizioneze), dar o asemenea decizie ar duce la un anumit moment la lipsa de pe piață a unor medicamente.
Din ultimele date statistice oficiale disponibile la acest moment rezultă că, în România, la data de 31 decembrie 2015, existau 3.445 de societăți cu obiect de activitate vânzarea de medicamente, care dețin 6.365 puncte de lucru.
Din datele industriei, impactul reducerii de preț în rata de profitabilitate a farmaciilor este de 1,33% din cifra de afaceri.
Un procent mic, la prima vedere, dar care trebuie privit în context: din datele contabile furnizate de industrie, 1.351 de societăți, care dețin 2.480 de puncte de lucru, au o rată a profitabilității cel mult egală cu 1,3% din cifra de afaceri. Asta înseamnă că 39% din industrie își pierde rațiunea economică de a exista.
Megând pe cifre medii ale stocurilor de o lună de zile, industria farma a calculat, tot din date contabile la zi, și riscul intrării în incapacitate de plată: e vorba de 961 de societăți, cu 1.798 de puncte de lucru, adică 28% din industrie.
Există însă companii care se află în ambele situații: li se scade rata profitabilității și au și un impact semnificativ pe stocuri. Tabelul sintetic, mai jos
Concluzia pe care o acuză industria: Un singur act guvernamental pune în pericol 48% din piață
Urmărește-ne pe Google News
