Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a elaborat un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 4 milioane de euro, care presupune dezvoltarea unei platforme de vânzări pentru promovarea produselor de economie socială, dar şi un centru de resurse care va facilita activitatea întreprinderilor sociale, potrivit unei postări a instituţiei pe pagina sa de Facebook.
„România are o tradiţie îndelungată în economia socială, de la dezvoltarea produselor de artizanat în asociaţii cooperatiste şi până la întreprinderile special dedicate persoanelor cu dizabilităţi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a elaborat un proiect finanţat din fonduri europene în cadrul programului „Educaţie şi formare” în valoare de 4 milioane de euro pentru dezvoltarea economiei sociale. Proiectul presupune dezvoltarea unei platforme de vânzări care va facilita promovarea produselor de economie socială, dar şi un centru de resurse care va facilita activitatea întreprinderilor sociale”, notează reprezentanţii MMSS.
Înreprinderi sociale = Incluzivitate și sustenabilitate
Potrivit acestora, economia socială este un sector în plină dezvoltare în România. La mijlocul lunii februarie, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a semnat, la Liege, foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru economie socială. Documentul stabileşte rolul pe care îl au statele membre de a dezvolta întreprinderi nu doar profitabile, ci şi incluzive şi sustenabile.
„Îmi doresc ca economia socială să se dezvolte şi creăm la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale programe prin care să încurajăm acest sector. Vreau ca măcar un punct procentual din PIB-ul României să fie dat de activităţile desfăşurate de întreprinderile sociale”, a spus ministrul.
Simona Bucura Oprescu a participat recent la Conferinţa Europeană de Economie Socială „Entreprising for Tomorow!” care a avut loc în municipiul Iaşi. Ministrul a văzut şi produsele realizate de întreprinderile de economie socială care au fost expuse la Iaşi şi a discutat cu antreprenorii al căror scop principal nu este realizarea profitului, ci dezvoltarea unor activităţi care aduc beneficii sociale.
„Am văzut, la Iaşi, un model remarcabil de bune practici pentru economia socială. De la agenţi de turism care fac o treabă extraordinară, deşi sunt în fotoliul rulant, până la oameni proveniţi din medii vulnerabile care lucrează în prăjitorii de cafea. Şi pentru că economia socială înseamnă responsabilitate faţă de om şi faţă de mediu, sacii de cafea sunt folosiţi pentru crearea unor articole vestimentare superbe”, a afirmat ea.
***
