Ministerul Justiţiei propune extinderea sancţiunilor pentru abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procuorilor, potrivit proiectului de lege privind răspunderea magistraţilor postat, miercuri, pe site-ul MJ.
Proiectul are în vederea modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede proiectul MJ:
– Extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu.
– Se defineşte noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi se elimină în acest fel lipsa de determinare a conceptului de natură să ducă la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare.
– Introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni
– Printre faptele ce ar constitui abateri disciplinare se află : încălcarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror, absenţe nemotivate de la serviciu, nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii; încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace.
– Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de doi ani de la data la care fapta a fost săvârşită.
– Introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie a magistraţilor.
– Consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, această entitate urmând a beneficia de personalitate juridică, Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei judiaciare sunt numiţi de plenul CSM pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, ei putând fi revocaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale pe baza raportului anual de audit extern independent.
– Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul abaterilor săvârşite de procurori- de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În replică la proiectul MJ, Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că reglementările propuse nu trebuie să se transforme într-o formă de presiune asupra sistemului judiciar, care va trebui să facă faţă noilor coduri, deşi nu se alocă resursele umane şi financiare necesare.
”Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de intenţia ministrului justiţiei de a fi modificate, în acest an, dispoziţiile legale cu privire la răspunderea disciplinară şi cea materială a magistraţilor. De altfel, un proiect de lege în acest sens a şi fost pus în dezbatere publică. CSM se va implica în procedura de legiferare potrivit competenţelor sale, dar nu va fi de acord cu prevederi care nu respectă independenţa justiţiei ca sistem şi care nu sunt conforme angajamentelor internaţionale asumate de România”, se arată într-un comunicat al CSM.
