Ministerul Justiției anunță înființarea unui grup ce va rescrie legislația penală. Scopul: eliminarea incoerențelor și „eficientizarea Justiției”

Ministerul Justiției anunță decizia de a înființa un „atelier de lucru” pentru modificarea amplă a Codului Penal și a celui de procedură penală, dar și a reglementărilor subsecvente. Modificarea este necesară pentru coerența legislației și „eficientizarea Justiției”, arată MJ, într-un comunicat, iar termenul final al elaborării proiectelor noilor Coduri și transmiterea lor în Parlament este 2024.

„Pentru demarerea acestui proces complex, ministrul justiției a semnat vineri Ordinul nr. 485/24.03.2023, prin care a decis formarea „Grupului de Lucru-Politica Penală a României 2024”, având drept scop elaborarea și punerea în dezbatere publică a variantele revizuite ale Noilor Coduri Penale și ale legislației penale speciale de bază și, ulterior, sesizarea Parlamentului până cel târziu la data de 31.12.2024″, se arată în comunicatul MJ.

(Citește și: „În timp ce zeci de mii de oameni protestau în stradă, Ordonanța pentru modificarea codurilor penale a fost publicată în Monitorul Oficial„)

Motivele pentru care este necesară o analiză și modificare a legislației penale, așa cum sunt prezentate în comunicatul MJ:

• Modificarea formelor inițiale ale proiectelor în procesul lor de adoptare și modificările ulterioare ale celor două legi au transformat concepția inițială a redactorilor codurilor și au afectat pe alocuri coerența reglementării.
• Prin peste 80 de decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstituționale sau constituționale condiționat de o anumită interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor excepții de neconstituționalitate a unor texte din cele două acte normative au fost urmate de intervenții legislative prin care s-a încercat punerea în acord cu Constituția, așa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin respectivele decizii. Din păcate, au fost și cazuri în care punerea în acord cu Constituția nu a permis menținerea concepției inițiale a autorilor proiectelor celor două coduri.
• De la data intrării în vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat și/sau completat de mai mult de 30 de acte normative.
• În Parlament, sunt, în prezent, peste 50 de propuneri legislative de modificare și/sau completare a celor două coduri penale, aspect care confirmă preocuparea Parlamentului și, implicit, a cetățenilor, cu privire la adaptarea politicilor penale la noile riscuri și amenințări. Dar aceste propuneri sunt departe de a fi corelate și integrate într-o concepție unitară, motiv pentru care adoptarea acestora în mod disparat nu ar face decât să „topească” și ceea ce a mai rămas din coerența legislativă și funcționalitatea în sine a acestor coduri.
• Această fluctuație legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficiența parchetelor, a poliției și caracterul unitar al jurisprudenței, conducând, nu de puține ori, la soluții diferite în cazuri similare, conducând inclusiv la o potențială aplicare neunitară a legii penale și vulnerabilități sub aspectul respectării jurisprudenței CEDO.

Planul de modificare amplă a legislațiie penale, explicat în comunicat MJ:

• Se impune o dezbatere realistă a celor de mai sus pentru elaborarea unei politici penale reînnoite, aduse la zi din punct de vedere a coerenței, adresabilității din perspectivă axiologică a valorilor societale ce se cer a fi protejate și de eficiență a Justiției.
• Acest demers nu poate fi doar o „afacere de familie” a Justiției, ci unul care să reprezinte un loc în care toți specialiștii să-și poată spune cuvântul, inclusiv cei din societatea civilă, cuvântul final urmând să revină Parlamentului.
• Ministerul Justiției demarează acest nou șantier instituțional-legislativ pe baze solide, cu o abordare inclusivă și transparentă față de societate, cu obiectivul de a elimina toate incoerențele acumulate în ultimii ani în legislația penală prin intervenții necorelate asupra reglementărilor, de a complini toate lipsurile constatate, de a adapta legislația penală la nevoile prezente și de perspectivă de protejare a cetățenilor și valorilor democratice ale societății.
• Sectorul public abundă de formate de lucru cu eficiență dubitabilă, care nu ating rezultate palpabile și nu intenționăm să adăugăm unul în plus acestui tablou, atelierul de lucru ce va fi organizat de Ministerul Justiției va fi orientat pragmatic spre eficiență aplicată și va desfășura o activitate efectivă și regulată, cu țeluri bine definite și un calendar asumat. Intenția asumată este de a purta acest dialog lucrativ la cel mai înalt nivel de profesionalism, cu accent pe vulnerabilitățile identificate, tendințele înregistrate în jurisprudență și ultimele evoluții înregistrate în criminologie și victimologie, pentru a putea identifica cele mai bune soluții tehnice.
• Acest demers se înscrie în logica punctelor importante marcate în anul 2022 în procesul de reformare a Justiției, care trebuie continuate de o manieră coerentă, iar sistemul să fie periodic adaptat provocărilor punctuale sau structurale întâmpinate. Consider că experiența noastră recentă, ce a determinat inclusiv înregistrarea unui bilanț pozitiv pentru justiția română în plan european, poate fi catalizată pentru atingerea unor reforme suplimentare de substanță pentru sistemul judiciar.
• Încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană nu este un punct de final al șantierului Justiției, ci unul în care trebuie lansat un șantier mai amplu, cu multiple secțiuni și ateliere, pe lângă cel al politicii și legislației penale, cum este cel de față.
• Reconstrucția instituțională, inclusiv sub aspectul arhitecturii sistemului judiciar, plecând de la extraordinara provocare a deficitului de judecători, procurori, grefieri, executori și agenți de probațiune, va face obiectului unui alt asemenea atelier, despre care vom comunica în curând.
• Primul grup de lucru pe care îl lansăm prin prezenta comunicare va trebui să analizeze sistematic politica penală a statului în raport cu ultimele riscuri și amenințări identificate, pentru a preveni și ameliora consecințele suportate de cetățean. Atelierul va reprezenta un moment prielnic pentru a discuta provocările determinate de fenomenul corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, traficului de droguri sau infracționalității de mediu, dar și a altor fenomene infracționale care au potențial de cronicizare. Se impune, de asemenea, o abordare strategică de combatere a infracționalității economico-financiare sau a fenomenelor infracționale care au loc în mediul informatic, mai ales a pornografiei infantile. Nu în ultimul rând, discursurile polarizante și propaganda, atât de prezente în spațiul public, au dus la acutizarea infracțiunilor motivate de ură și discriminare, iar noi avem datoria să răspundem acestor evoluții.
• Tot din această perspectivă, se va evalua, cu onestitate, modul în care funcționează sistemul de competențe privind efectuarea urmăririi penale instituit prin desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție.

Sarcinile posibile ale grupului de lucru

I. Zona de analiză

• Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
• Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
• Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
• Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale;
• jurisprudenţa în materie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
• jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
• jurisprudenţa în materie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
• Rapoartele întocmite ca urmare a vizitelor în România ale CPT – Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;
• Raportul întocmit ca urmare a vizitei în România în 2016 a SPT – Subcomitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante;
• doctrina relevantă (de la intrarea în vigoare a noii legislaţii penale/procesual-penale/execuțional penale);
• propunerile legislative referitoare la actele normative menţionate mai sus, aflate în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
• Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022;
• Strategia naţională anticorupţie 2021 – 2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021;
• Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021 – 2025 „Criminalitatea nu este profitabilă!”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2021;
• Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2021 – 2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2021;
• Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate 2021 2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2021;
• Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022 – 2026, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022;
• alte aspecte care vor reieşi din consultările efectuate şi din activitatea Grupului de lucru.

II. Zonă de intervenţie

• Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
• Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
• Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
• Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
• Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• alte legi speciale.

****