Miniștrii din cele 32 de țări membre ale NATO marchează joi cea de-a 75-a aniversare a Alianței. Sărbătorile au loc în timp ce NATO este din nou în prim-plan, atât în ceea ce privește atenția liderilor, cât și în ceea ce privește bugetele, după decenii de declin.
Ministrul de Externe al Ucrainei Dmytro Kuleba participă la reuniunea de la Bruxelles, în ciuda faptului că este puțin probabil ca NATO să accepte prea curând cererea Kiev de a adera la Alianță.
(Citește și: ”NATO va prelua de la SUA coordonarea livrărilor de arme spre Ucraina. Fond de 100 mld. $, în caz că vine Trump la putere”)
În mod ironic, chiar dacă europenii sunt mai convinși ca niciodată de importanța NATO, principala amenințare la adresa alianței pare că vine din interior, fiind dată de perspectiva ca Donald Trump să revină la Casa Albă.
Stoltenberg va reaminti americanilor că și ei au nevoie de Europa
Într-un discurs analizat în avans de Politico, șeful NATO Jens Stoltenberg urmează să le reamintească joi americanilor că și ei au nevoie de aliați.
El va remarca faptul că singura dată în istoria Alianței când a fost invocată clauza de apărare colectivă a articolului 5 a fost în beneficiul SUA, în urma atacurilor de la 11 septembrie.
Jens Stoltenberg va sublinia că SUA are nevoie de Europa, care găzduiește armate de talie mondială și rețele vaste de informații.
Reacții europene contradictorii la propunerea ca NATO să preia coordonarea sprijinului pentru Ucraina
Ideile lui Stoltenberg de a pregăti alianța pentru o potențială președinție a lui Trump, făcând mai previzibil sprijinul său ucrainean, au primit miercuri reacții mixte din Europa.
Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a criticat propunerile, spunând: „Ungaria va respinge orice propunere care ar transforma-o într-o alianță ofensivă, deoarece aceasta ar duce la pericolul grav de escaladare”. Referindu-se la eforturile Ucrainei de a respinge invazia rusă, Szijjártó a spus: „Acesta nu este războiul Ungariei și nici nu este războiul NATO”.
Alte țări au spus că au nevoie de mai multe detalii despre specificul și finanțarea propunerilor lui Jens Stoltenberg înainte de a se decide. „Trebuie să calculăm cât are nevoie Ucraina pentru a-și păstra democrația, suveranitatea și integritatea teritorială. Și când avem această sumă, trebuie să decidem cum o putem obține”, a spus ministrul spaniol de externe José Manuel Albares.
El a precizat că mai mulți miniștri, inclusiv din „țări mari”, împărtășesc această poziție.
Jens Stoltenberg a propus crearea unui fond de 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina și pentru a permite NATO să coordoneze ajutorul militar – lucru pe care SUA îl gestionează în prezent.
În spatele planului se află dorința lui Stoltenberg – împărtășită de țările din flancul estic care se învecinează cu Rusia – de a asigura un sprijin consistent occidental pentru Ucraina, indiferent de cine este la putere, unde și când.
„Trebuie să asigurăm Ucrainei asistență de securitate fiabilă și previzibilă pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puțin pe contribuțiile voluntare și mai mult pe angajamentele NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor miercuri.
Blinken a ajuns cu mașina la Bruxelles, avionul i s-a stricat la Paris
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken – al cărui avion s-a stricat miercuri la Paris, forțându-l să călătorească la Bruxelles cu mașina – s-a întâlnit cu un grup de oficiali NATO, diplomați și jurnaliști. Ministrul de Externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, s-a numărat printre cei invitați.
Blinken a participat la reuniunea ministerială de miercuri, după ce în prealabil a sfătuit UE să gândească pe termen lung și să își consolideze baza industrială de apărare.
Cei 32 de miniștri de externe au convenit miercuri să înceapă planificarea angajamentelor financiare, precum și reorientarea coordonării ajutorului către controlul NATO, înainte de summitul liderilor NATO de la Washington din iulie.
***
