O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în care militari şi veterani sunt acuzaţi că au participat la violenţele de la Capitoliu pe 6 ianuarie.
Pe de altă parte, procurorul general al statului New York, Letitia James, a dat joi în judecată poliţia din New York City (NYPD) pentru folosirea excesivă a forţei la protestele pentru justiţie rasială din vara anului trecut în cadrul unor intervenții mult mai ferme decât cea folosită la Capitoliu.
Biroul inspectorului general al Pentagonului, un organism independent însărcinat să ancheteze asupra acestei administraţii tentaculare care gestionează o populaţie de peste două milioane de soldaţi, a declarat într-un comunicat că ancheta va începe înainte de sfârşitul lunii.
Într-o scrisoare deschisă publicată joi, 14 senatori democraţi au indicat că i-au solicitat inspectorului general să efectueze această anchetă, subliniind că „Pentagonul recunoaşte existenţa problemei, dar a eşuat în aplicarea unui plan detaliat pentru a răspunde la aceasta”.
Ei citează un sondaj neoficial efectuat în septembrie de revista de specialitate Military Times, care a arătat că o treime din personalul militar activ „a constatat semne de rasism sau ale ideologiei supremaţiei rasei albe în rândurile armatei”, scrie AFP, preluată de Agerpres.
În plus, două treimi dintre participanţi citează naţionaliştii albi ca o „ameninţare notabilă”.
Pentagonul şi-a apărat măsurile de luptă împotriva extremismului în cursul unei conferinţe de presă.
Departamentul Apărării „a interzis în mod expres militarilor să apere în mod activ ideologiile sau cauzele supremaţiei rasei albe, extremiste sau legate de grupuri criminale”, a afirmat directorul serviciului de informaţii al ministerului, Gary Reid.
‘Toţi militarii, inclusiv membrii Gărzii Naţionale, au fost supuşi unei anchete în legătură cu trecutul lor, sunt evaluaţi în permanenţă şi sunt înscrişi într-un program de protecţie împotriva ameninţărilor interne”, a adăugat el.
Gary Reid nu a oferit nicio cifră cu privire la numărul soldaţilor care aparţin unor grupuri extremiste, nici nu a comentat prezenţa a cel puţin unui soldat al armatei terestre printre partizanii lui Donald Trump care au participat la violenţele de săptămâna trecută.
Un oficial cu rang înalt al ministerului a recunoscut însă că „resurgenţa activităţilor naţionaliştilor albi şi adepţilor supremaţiei rasei albe în ultimii 5-6 ani” a provocat o „îngrijorare profundă” la Pentagon.
„Ştim că unele grupuri încearcă să recruteze soldaţii noştri sau chiar îi încurajează pe membrii lor să se angajeze în armată pentru a dobândi competenţe şi experienţă militară”, a adăugat el.
El a afirmat că noii recruţi au fost supuşi unor ample anchete privind trecutul lor, inclusiv pe lângă foştii lor profesori, vecini sau angajatori.
Dar Pentagonul este acuzat că nu caută să măsoare proporţia extremiştilor din rândurile sale şi că nici nu publică rapoarte periodice despre eforturile sale, aşa cum se întâmplă în lupta împotriva agresiunilor sexuale.
Procurorul general din statul New York dă în judecată NYPD pentru folosirea excesivă a forţei la protestele pentru justiție rasială
Procurorul general al statului New York, Letitia James, a dat joi în judecată poliţia din New York City (NYPD) pentru folosirea excesivă a forţei la protestele pentru justiţie rasială din vara anului trecut, relatează CNBC, preluat de News.ro.
Procesul, înregistrat la Curtea Districtuală SUA pentru Districtul Sudic din New York, solicită ca NYPD să întreprindă reforme sistemice care să fie supravegheate de un monitor independent. De asemenea, solicită ca o instanţă să declare ilegale acţiunile poliţiei.
Documentul de 69 de pagini include acuzaţii de zeci de folosiri excesive ale forţei, însoţite de fotografii ale unor persoane despre care se spune că au fost bătute şi, în unele cazuri, reţinute ilegal de poliţie.
„Nu există nicio îndoială că NYPD s-a angajat într-un model de forţă excesivă, brutală şi ilegală împotriva protestatarilor paşnici. În ultimele luni, NYPD a încălcat în mod repetat şi flagrant drepturile newyorkezilor, provocând daune fizice şi psihologice semnificative şi ducând la o mare neîncredere în aplicarea legii. Odată cu procesul de astăzi, acest tipar vechi de forţă brutală şi ilegală se încheie. Nimeni nu este mai presus de lege – nici măcar persoanele însărcinate cu aplicarea ei„, a spus Letitia James.
Procesul vine la câteva luni după ce mii de oameni s-au adunat la New York pentru a protesta împotriva violenţei poliţiei în urma uciderilor lui George Floyd în Minneapolis şi a Breonnei Taylor în Louisville.
Floyd şi Taylor, ambii afro-americani, au fost ucişi de poliţie şi au devenit simboluri ale mişcării Black Lives Matter.
Guvernatorul Andrew Cuomo a cerut o anchetă civilă asupra abaterilor poliţiei, după ce au circulat videoclipuri care arătau confruntări violente între manifestanţi aparent paşnici şi forţele de ordine.
Ancheta a descoperit în cele din urmă 30 de incidente în care poliţia ar fi folosit ilegal spray cu piper şi 75 în care ar fi folosit forţa în mod nerezonabil.
”Când inculpaţii, începând din mai 2020, au ales să trimită mii de ofiţeri instruiţi necorespunzător la proteste de amploare, care contestau conduita şi autoritatea poliţiei, rezultatele erau previzibile: arestări în masă, forţă excesivă şi alte eforturi ilegale de suprimare a protestelor”, potrivit sesizării.
În timp ce mulţi protestatari vătămaţi au căutat să fie despăgubiţi pentru rănile suferite, acest proces cere exclusiv măsuri declarative şi prescriptive – imperative pentru a pune capăt practicilor ilegale de-a lungul deceniilor ale NYPD în gestionarea protestelor, spune acesta.
NYPD nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.
Primarul Bill de Blasio: Continuăm reformele majore în poliție
Primarul Bill de Blasio a declarat într-un comunicat că s-a întâlnit miercuri cu procurorul general, ”şi avem un obiectiv comun: Continuarea reformelor majore ale poliţiei. Nu aş putea fi mai de acord că există reforme presante care trebuie – şi vor fi – făcute în acest an, inclusiv reformele majore de disciplină anunţate cu angajamentul meu, al Fundaţiei Obama, toate cele 30 de recomandări din rapoartele DOI şi ale Departamentului de Drept şi multe altele ”, a spus de Blasio.
”Această muncă este esenţială şi se întâmplă chiar acum. Un proces judiciar şi birocraţia adăugată a unui monitor federal nu vor accelera această activitate. Nu este timp de pierdut şi vom continua să continuăm înainte”, a adăugat el.
O practică controversată menţionată în proces este cunoscută sub numele de ”fierbere”, sau înconjurarea protestatarilor pentru a nu se dispersa, uneori ore întregi. Procesul acuză că protestatarii supuşi acestei practici au fost reţinuţi ilegal. De asemenea, poliţiştii sunt acuzaţi că arestează în mod obişnuit lucrători esenţiali pentru încălcarea unor restricţii, în ciuda faptului că erau scutiţi de aceasta.
Într-unul din cazuri, poliţia a arestat un agent de securitate peste noapte, Zuleyka Morales, care purta o legitimaţie la gât, care o identifica drept lucrătoare esenţială. Potrivit plângerii, Morales a decis să înregistreze un protest pe drumul ei spre muncă, după ce a observat că poliţia folosea forţă semnificativă. ”De îndată ce a pornit înregistrarea, Morales a simţit că cineva vine din spatele ei şi o atacă, aruncând-o la pământ. În timp ce se afla la sol, a văzut un ofiţer NYPD cu trei dungi pe mânecă, indicând gradul de sergent, încercând să o reţină fizic ”, spune procesul. Potrivit documentelor, ofiţerul şi cel puţin alţi doi ”i-au lovit capul de trotuar şi de stradă de mai multe ori”, în timp ce aceasta încerca să explice că este o lucrătoare esenţială.
”În timp ce era la pământ, cel puţin un ofiţer îi împiedica respiraţia apăsând-o pe spate şi gât cu genunchiul, aşa că ea a spus: ”Nu pot respira”.
Morales a repetat asta de mai multe ori şi s-a temut de viaţa ei”, afirmă plângerea. Morales a fost imobilizată şi arestată. Câteva ore mai târziu, ea şi-a pierdut cunoştinţa şi a fost transportată la un spital şi diagnosticată cu hematom al capului şi vânătăi. Ea a fost readusă în arestul poliţiei şi a fost eliberată în dimineaţa următoare cu o somaţie penală pentru încălcarea restricţiilor, conform procesului.
Morales este una dintre cele peste o duzină de persoane numite în proces ca victime ale presupusei forţe excesive sau ale detenţiei ilegale. Plîngerea afirmă că folosire excesivă a forţei constituie majoritatea celor 1.646 de acuzaţii de conduită necorespunzătoare ale poliţiei care au fost raportate între 28 mai şi 20 iunie.
