Mult aşteptatele rezultate ale discuțiilor de luni de la Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) privind taxa pe activele bancare au fost amânate cu două săptămâni, potrivit unui comunicat al CNSM.
În primul rând de la ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, și de la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se aştepta rezolvarea disputelor dintre cele două instituţii privind politica monetară a BNR din ultima perioadă şi, mai concret, privind înlocuirea metodei de indexare a taxei pe activele bancare în funcție de ROBOR.
Din proiectul Bugetului de stat pe 2019 lipsește taxa pe activele bancare, care ar fi subiectul unor negocieri între sistemul bancar și MFP, potrivit unor surse din piață.
Comunicatul CNSM a certificat, însă doar un armistiţiu, prin înfiinţarea unui „grup de lucru”:
„Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) s-a întrunit în data de 4 februarie 2019, în ședință ordinară.
În cadrul ședinței a fost prezentat studiul de impact, realizat de Banca Națională a României, privind taxa pe active financiare asupra instituțiilor de credit, a activității de creditare și a creșterii economice, introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.
Membrii Consiliului au decis să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României. Concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea ședință a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019”.
Darius Vâlcov vrea desființarea rOBOR sau modificarea formulei de calcul
Şedinţa de luni a CNSM vine după ce ministrul Finanţelor şi alţi oficiali de prim rang ai partidului de guvernământ au acuzat BNR că nu şi-ar îndeplini obligaţiile de apărare a leului, în condiţiile deprecierii accelerate a acestuia din ianuarie.
„Sper că vom avea o schimbare radicală a modului în care este calculat Robor sau chiar să vedem dispariția sa. Decizia va fi luată împreună cu Banca Centrală, care poate modifica normele interne, nu e nevoie de aprobare in Parlament”, a declarat Darius Vâlcov, consilierul premierului, citat de Bloomberg.
BNR a reproşat acuzatorilor săi că nu înţeleg mecanismele politici monetare, iar guvernatorul Mugur Isărescu a invocat nevoia ca problema să fie tranșată la CNSM, după ce OUG 114 a fost aprobată de guvern fără nici o consultare cu banca centrală sau cu sistemul bancar.
ROBOR e un indicator prin care BNR încearcă tocmai să transparentizeze componentele care alcăruiesc dobânda finală de la consumator.
Din CNSM fac parte:
- Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României – președintele CNSM;
- Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României;
- Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României, coordonator al activității de stabilitate financiară;
- Leonardo Badea, președintele Autorității de Supraveghere Financiară;
- Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară;
- Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Ministerului Finanțelor Publice;
- Attila György, secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare, Ministerul Finanțelor Publice;
- Tiberiu Valentin Mavrodin, secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice, Ministerul Finanțelor Publice.
- CNSM își descrie menirea astfel:
„Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale.
Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia”