Comisia Europeană reacționează rapid și ferm în fața derapajelor comise de legislativul român. La fel de rapid și unitar reacționează și mediul de afaceri, cele mai mari organizații (AmCham Romania, AHK, Confederaţia Patronală Concordia şi RBL) dând publicității, în premieră, un mesaj comun.
”Nu vom ezita să acționăm atunci când e nevoie să asigurăm compatibilitatea cu tratatul UE” a legislației române, avertizează Bruxelles-ul într-o declarație emisă la câteva ore după ce deputații au adoptat în timp record modificarea Codului Penal.
(Citiți și: ”Noile definiții ale ”Grupului infracțional organizat”, ”abuzului în serviciu” și ”favorizării făptuitorului”: Comisia Iordache a adoptat modificările la Codul Penal”)
Important: Este pentru prima oară când Comisia transmite un mesaj de acest fel în legătură cu o eventuală incompatibilitate între legislația autohtonă și cea comunitară.
Declarația integrală:
Comisia urmărește îndeaproape și cu îngrijorare crescută evenimentele din România.
Am spus în repetate rânduri, la fel ca alți parteneri internaționali și state membre, că lupta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent este de importanță extremă. Este, de altfel, nucleul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Este vital pentru România să intensifice eforturile și să evite pașii înapoi.
În acest context, urmărim cu atenție reforma sistemului judiciar și a codurilor penale din România.
Am luat notă de modificarea Codului Penal, care a fost adoptată de Parlamentul României.
Vom examina textele finale ale legilor și compatibilitatea lor cu reglementările relevante ale UE în domeniul justiţiei penale, cu cooperarea polițiilor naționale și compatibilitatea cu standardele internaționale.
Ca un garant al tratatelor internaționale, nu vom ezita să luăm măsurile necesare pentru respectarea acestei compatibilități.
Reamintim că modificările la Codul Penal au trecut miercuri de Camera Deputaților cu un scor la limită – au lipsit trei voturi pentru ca proiectul să pice în camera decizională.
Amendamentele adoptate sunt vehement criticate de reprezentanții magistraților, de societatea civilă și de opoziție, deoarece dezincriminează integral neglijența în serviciu și, parțial, abuzul în serviciu.
Mediul de afaceri și investitorii: legislația din ultimul timp lasă loc la abuzuri și politizarea managementului
Oameni de afaceri și managerii români, americani și germani, membri ai organizațiilor mediului de afaceri, au transmis un comunicat comnun în care se declară „extrem de îngrijorați” de „asaltul asupra statului de drept” pe care coaliția l-a declanșat prin modificarea codurilor penale.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / 10, antreprenorule, hai să-ți amintești: și să descoperi că ți se pregătește ceva ”)
„Comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România), AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), Confederaţia Patronală Concordia şi RBL (Romanian Business Leaders) este extrem de îngrijorată de asaltul asupra statului de drept, prin multiplele inițiative legislative de modificare a numeroase legi din diverse domenii, inclusiv a codurilor penale, ce pun România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic”, se arată într-un comunicat al respectivelor asociații.
Motivele îngrijorării mediului de afaceri:
-
Cascada de iniţiative legislative controversate include anumite proiecte legislative care au fost aprobate astăzi (miercuri – n.r.) în Parlament. Motivarea acestor inițiative legislative este fără o logică fundamentată din punct de vedere economic și social, acestea fiind totodată în mod evident partizane. Exemple precum cel privind anularea obligaţiilor de respectare a guvernanţei corporative de către companiile de stat lasă loc pentru abuzuri, politizarea managementului și lipsa de responsabilitate cu privire la folosirea fondurilor publice.
Asistăm în ultimele 18 luni la o mobilizare fără precedent a decidenţilor în jurul unor teme periferice din punct de vedere al urgenţei şi importanţei pentru România şi români, în timp ce priorităţi naţionale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura, nu au depăşit stadiul de “strategii de sertar”. Deşi aceste initiative sunt argumentate la nivel declarativ prin grija faţă de cetăţean, de fapt, acestea adâncesc nesiguranţa cetăţenilor şi neîncrederea mediului privat.
Insistenţa în direcţia modificărilor legislaţiei penale, în pofida valului de reacţii din partea societăţii şi a avertismentelor partenerilor internaţionali, creează un climat de neîncredere care afectează obiectivele asumate ale României: să fie un partener de încredere al NATO și UE, să adere la OECD și să creeze bunăstare cetățenilor săi.
Aceste măsuri și modul în care ele sunt adoptate în mod unilateral erodează credibilitatea României, scad apetitul pentru investiții, cresc costurile pentru împrumuturile din sectoarele public și privat și nu în ultimul rând periclitează stabilitatea macroeconomică obtinuță cu mult efort.
Este nedemn ca în anul Centenarului său, prioritățile agendei publice şi legislative ale României să fie dominate de subiecte care pun în pericol prezentul şi viitorul său şi al românilor
CNIPMMR – Dezincriminarea neglijenței în serviciu și reformularea infracțiunii de abuz în serviciu va aduce prejudicii majore mediului de afaceri
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a transmis un comunicat în care președintele racestui patronat avertizează că modificările Codului Penal vor crea un dezavantaj major mediului de afaceri, prin dezincriminarea neglijenţei în serviciu și redefinirea abuzului în serviciu.
Declarația lui Florin Jianu:
Legiferarea modificărilor aduse Codului Penal şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu poate aduce prejudicii majore mediului de afaceri ţinând cont că statul este cel mai mare contractor în economie.
Nu înţelegem de ce definirea abuzului în serviciu face referire doar la obţinerea de foloase pentru un funcţionar public pentru sine şi pentru rude de până la gradul doi.
Problema noastră cea mai importantă nu este neapărat obţinerea unui folos, ci pur şi simplu crearea unui dezavantaj. Pentru că abuzul în serviciu poate însemna crearea unui dezavantaj pentru un operator economic.
În momentul în care un funcţionar public nu oferă o informaţie publică sau refuză semnarea unui contract, sau angajaţi ai ANAF decid blocarea contului unei companii, se creează un impact negativ asupra mediului economic.
Urmărește-ne pe Google News
