Medicii de familie și-au reluat programul, protestele din sistem continuă

Medicii de familie care au refuzat vineri și luni să elibereze reţete compensate şi gratuite sau trimiteri la spitale și specialişti și-au reluat marți activitatea normală.

La casele județene de sănătate continuă semnarea actelor adiționale, pentru ca medicii de familie să poată presta serviciile de medicină primară pe baza Contractului – cadru din 2014.

Reaminim că noul Contract – cadru urmează să intre în vigoare abia pe 1 iulie, după ce a fost prorogat cu încă trei luni în ședința Guvernului de miercuri, 30 martie.

Cei mai multi medici de familie au respectat recomandările Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) şi Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNMPF), au anunțat organizații, dovadă fiind numărul foarte redus de rețete eliberate – media a fost de 6,6 rețete pe zi, mai putin de o treime din media zilnică în condiții normale.

De altfel, protestul medicilor de familie a fost susținut până și de Asociația Națională pentru Protecția Pacienților .

Au existat încercări izolate de intimidare a protestatarilor, la Suceava și Bacău, unde casele județene au trimis la cabinetele medicilor de familieechip de control sau funcționari care le-au cerut celor vizați să semneze contractele adiționale.

SNMF spune că nici acum nu au primit o invitație din partea Ministerului Sănătății pentru a discuta modificarea noului Contract – cadru, astfel încât protestele vor continua,conform programului anunțat de organizatori, Federația Hipocrat:

• grevă japoneză până pe 11 aprilie
• 7 aprilie: Ziua Mondială a Sănătăţii – pichetarea Ministerului Sănătăţii
• 11 – 17 aprilie: Grevă de Avertisment, cu încetarea activităţii timp de 2 ore
• 18 aprilie: Grevă Generală, cu susţinerea unei treimi din activitate şi asigurarea Urgenţelor

Principalele nemulțumiri ale medicilor de familie:

• viitorul Contract nu conține precizări care să evite riscul ca furnizorii de servicii medicale să plătească pentru erori de care nu sunt responsabili, așa cum se întâmplă acum. Este vorba, în primul rând de erorile apărute din cauza funcționării cu deficiențe a sistemului informatic al CNAS.
• Reducerea bugetului alocat pentru medicina primară – 5,8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), comparativ cu 6,5% în 2015
• Refuzul autorităților de a crește tarifele serviciilor, în condițiile în care medicii de familie nu au beneficiat de creșterile de 25% a salariilor acordate în sistemul de stat

Revendicările medicilor din sistemul public:

• aplicarea grilei din Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară – conform acesteia, o îngrijitoare din spital ar trebui să câștige 1.365 lei (la un salariu minim pe economie de 1.050), iar un medic primar – 6.058 lei
• respectarea normei legale de muncă. Din cauza deficitului de personal, medicii și asistenții lucrează mult peste ceea ce permite legea – medicii au 20 de ore de gardă pe lună în programul normal de lucru, dar sunt obligați să facă și 90 de ore în plus. Nivelul de referința al salarizării să fie 1.250 de lei, salariul minim începând cu 1 mai
• plata corectă a orelor suplimentare – acestea sunt plătite cu doar 25% (nu cu minimum 75% din costul pe oră, cum spune Codul Muncii), dar nu la valoarea actuală, ci raportat la salariile din 2009.
• asigurarea în regim gratuit şi prioritar a serviciilor medicale acordate personalului angajat în sistemul de sănătate

Până acum, s-au alăturat protestelor declanșate de Federația Hipocrat:

• Sindicatului Promedica
• Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România
• Alianţa Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical (mișcarea lansat anul trecut pe Facebook și la presiunea căreia s-a obținut atunci majorarea cu 25% a salariilor personalului din sănătate)
• Societatea Națională de Medicina Familiei din România
• Federația Patronatelor Medicilor de Familie din România
• Colegiul Medicilor (Adunarea Generală a anunțat că organizația susține fără echivoc protestele medicilor de la nivelul întregii țări)