Președintele Agenției Naționale a Medicamentului consideră că pacienții români așteaptă prea mult timp ca un medicament disponibil pe piețele vest europene să fie disponibil și în România.
Potrivit statisticilor OMS, un medicament nou apare pe piața din România cu 900 de zile întârziere față de piețele Occidentale. ”Acest drum ce intră sub umbrela disponibilității efective este unul lung. Mai lung decât ar trebui”, spune Răzvan Mihai Prisada.
Factori care contribuie la decalajul de acces la medicamente noi
Prezent miercuri la conferința ”Speranța de viață sănătoasă și productivitatea în economie”, organizată de CursDeGuvernare la ASE, Mihai Prisada a admis că o parte a întârzierii se datorează factorilor interni: ”Unele termene sunt date de piedici birocratice, altele vin dintr-o insuficientă capacitate administrativă, altele însă nici măcar nu țin de noi”.
”Cred că ar fi interesant să analizăm și să vedem care este de fapt termenul real de întârzieri, accesul întârziat, pentru anumite molecule la care producătorii vin și aplică pentru preț în România după un interval de timp rezonabil și care este timpul întârziat al unor molecule pentru care nici măcar nu se vine în România pentru aplicare de preț”, a precizat Mihai Prisada.
Când vor fi disponibile noi tratamente
Președintele ANM a explicat: ”Strategia pe care am propus-o autorităților când am preluat mandatul la Agenție a avut o privire de ansamblu legată de accesul pacienților la inovația terapeutică. Din punctul meu de vedere, accesul trebuie să înceapă înaintea autorizării. De fapt, segmentul pe care îl privim ca acces la terapie inovativă pentru pacienții români trebuie să fie similar cu disponibilitatea pacienților din alte țări europene. Și ne uităm ce înseamnă acces timpuriu. Înseamnă disponibilitatea unor tratamente pentru pacientul român înainte ca acestea să fie autorizate formal”.
Adică, tratamentele vor fi accesibile imediat după finalizarea studiilor clinice.
O problemă de sustenabilitate financiară
Există însă altă probleme semnalată de oficialul ANM: ”Problema e că cele mai multe dintre ele au prețuri foarte mari. Și atunci faptul că ele pot fi accesate nu este în realitate de folos pacienților români, vorbim de disponibilitate.”
Un obiectiv enunțat de oficialul român: ”Mi-aș dori ca să avem o perspectivă comună a modului în care evaluarea tehnologiilor de sănătate poate duce la un acces comparativ cu cel din alte state membre, dar sustenabil financiar.”
Interes pentru înrolarea de pacienți români în studii clinice
O altă chestiune de interes pentru Agenția Națională a Medicamentului este cea a studiilor clinice.
”Pentru mine, dincolo de cifrele economice, de valori, taxe etc., pe mine mă interesează numărul de pacienți români care vor fi înrolați în studii clinice desfășurate în România. Acesta e un indicator pe care îl vizez. În această construcție suntem parteneri cu universitățile de medicină și farmacie, suntem parteneri cu reprezentanți ai industriei și ai asociațiilor de pacienți.”, afirmă Răzvan Mihai Prisada, președinte al Agenției Naționale a Medicamentului.
***
