Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult›
28.11.2019
Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult›
28.11.2019
Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult›
28.11.2019
Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult›
28.11.2019

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar
de Adrian N Ionescu , 15.11.2019
Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de slăbiciune înregistat joi, dar tendința de depreciere rămâne solidă, sub presiunea dezechilibrelor macroeconomice.
Vânzări de euro înregistrate cu numai câteva minute înainte de calculul cursului la BNR l-a ținut marginal sub recordul de joi, după ce, până la ora anunțului băncii centrale, piața a cotat aproape permanent peste acel nivel, sub presiunea informațiilor privind deficitul bugetar, care ar putea ajunge la 4% din PIB la sfârșitul anului.
Cel mai mare nivel de depecriere al zilei a fost de 4,7687 lei / euro, puțin după ora 10, iar cel mai scăzut a fost cu câteva minute înainte , la 4,7665 lei / euro, care a fost și singurul moment în care piața a coborât, fie și cu doar 4 zecimi de miimi sun recordul de slăbiciune de joi. Cu excepția momentului vînzărilor de auro amintite.
Noul puseu de depreciere al leului este rezultatul confirmării așteptărilor pieței privind situația finanțelor pubice prin dezvăluirile noului ministru de Finanțe, Florin Cîțu, despre managementul acestora.
Tendința de depreciere a leului este solidă, pe o piață aflată în regim de flotare controlată de Banca Națională, care va permite deprecierea graduală a leului, în scopul detensionării pe măsură a dezechilibrelor macroeconomice.
Cotațiile curente sunt de două luni peste media lor mobilă pe cele mai recente 23 de zile – un indiciu elementar de analiză tehnică privind creșterea crusrului.
După ce Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar pe 2018 va fi de 3,6% din PIB, adică mult peste pragul de 3%, prevăzut de tratatele europene, Florin Cîțu a estimat că deficitul s-ar putea situa la 4%, dacă nu se găsesc soluții de diminuare.
De asemeni, noul ministru al Finanțelor a acuzat că administrarea bugetului statului s-a făcut după două versiuni diferite , una pentru uzul public și alta pentru uzul liderilor politici afați la putere, înregistrându-se mari deficite la diferite capitole.
(Citiți și: „Ministrul Finanțelor: Deficitul a depășit deja nivelul pe tot anul după doar 10 luni”)
La deficitul bugetar se adaugă deficitele externe, comercial și de cont curent, acestea din urmă influențând cele mai mult evoluția cursului.
De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înțeleagă faptul că sub presiunea deficitelor externe și a celui bugetar, tendința nu poate fi decât de depreciere, cea mai mare grijă rămânând ritmul acesteia, care nu trebuie să inducă noi șocuri în economie.