România a absorbit 786 milioane euro prin Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), dar echivalentul a aproape 40% din această sumă reprezintă fonduri supuse unor corecţii financiare, interne sau din partea Comisiei Europene, relatează Mediafax.
România a absorbit 786 milioane euro prin Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării, dar echivalentul a aproape 40% din această sumă reprezintă fonduri supuse unor corecţii financiare, interne sau din partea Comisiei Europene.
Marcel Boloş, secretar de stat în MDRT, a anunţat marţi că Autoritatea de Management pentru POR gestionează 3.290 de proiecte, programul are un grad de contractare de 98%, iar din punctul de vedere al absorbţiei are cea mai ridicată rată dintre toate programele de finanţare cu bani europeni, de peste 21%, echivalentul a 786 milioane euro.
Programul Operaţional Regional beneficiază în intervalul 2007-2013 de o alocare financiară de 4,4 miliarde euro, din care fondurile europene reprezintă 3,7 miliarde euro, iar restul sunt contribuţie naţională, de la bugetul de stat şi cele locale.
POR este presuspendat pe cinci din cele şase axe, iar timp de maxim două luni vor fi blocate decontări în relaţia cu Comisia Europeană de circa 200 milioane euro.
Măsura a fost adoptată de Comisia Europeană ca urmare a unei misiuni de audit derulate la nivelul POR în perioada februarie-mai 2012, când au fost verificate achiziţiile publice desfăşurate de beneficiari în 2011.
Corecţiile forfetare aplicate de Comisie nu sunt pierdute de România dacă sunt folosite pentru operaţiuni noi, a precizat Cătălin Surdeanu, director general adjunct al AM POR, care a nominalizat în acest sens lansarea unei scheme privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.
În afară de măsura anunţată de Comisie, la nivelul programului au fost aplicate corecţii financiare de peste 100 milioane euro în relaţia cu beneficiarii, decise în urma unor verificări interne, a spus secretarul de stat.
„Este ca un bumerang. Neaplicarea corecţiilor financiare care rezultă din această interpretare de acte normative poate duce la rata de eroare care contează pentru nota pe care o primim pe auditul de sistem.
Această rată de eroare, dacă este peste 2%, primim nota 3, care duce la suspendarea programului. Suntem într-un cerc vicios. Nu vreau să o luaţi ca o scuză şi nici ca o justificare de ce aplicăm corecţii financiare”, a spus secretarul de stat.
După aplicarea corecţiilor şi contestarea lor în instanţă, banii sunt acoperiţi fie de la bugetul local (beneficiari), fie de stat, în funcţie de soluţia dată de justiţie.
Fiind raportate la CE ca nereguli, sumele nu mai pot fi rambursate din fonduri europene.
În afară de corecţiile financiare şi activităţile de control, reprezentanţii beneficiarilor au mai reclamat şi lipsa unor documentaţii standardizate pentru depunerea acestor proiecte şi durata lungă a procedurilor.
