Măsurile prin care BNR ajută băncile, pentru ca acestea să sprijine economia - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Măsurile prin care BNR ajută băncile, pentru ca acestea să sprijine economia

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 martie, 2020

În decurs de opt zile, Consiliul de administraţie Băncii Naţionale a României (BNR) a ţinut două şedinţe de urgenţă, în care a luat mai multe decizii.
Scopul declarat al deciziilor a fost de a atenua impactul epidemiei cu coronavirusrul Covid-19 asupra populației și companiilor românești, dar şi „în vederea concentrării resurselor către finanțarea populației și a firmelor, a reducerii impactului asupra situațiilor financiare sau asupra activității operaționale a instituțiilor de credit”, potrivit comunicatelor instituţiei.

Astfel, vineri 20 martie BNR, pentru creșterea lichidității în piață și asigurarea lichidității structurale din bănci, pentru ca acestea să poată finanța economia reală, administratorii BNR au hotărât următoarele:

  • Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0% începând cu data de 23 martie 2020;
    • EFECTUL urmărit: Costul creditelor curente cerute de bănci de la BNR scade proporțional, iar fenomenul ar trebui să se propage spre clienții acestora.
  • Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută.
    • EFECT urmărit: Băncile se vor împrumuta mai ieftin de la banca centrală, la sfârșitul unei zile, prin Lombard, la nevoie dar vor lua o dobândă la fel de mare ca și până acum pe depozitele pe care le ține la BNR.
    • Dobânzile pe piața bancară urmează să scadă: „Pe acest fond, este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă”, spunea BNR; ROBOR a scăzut la toate scadențele între 20 și 27 martie.  La 3 luni de la 3,24% până la 2,57% , iar ROBOR la 6 luni de la  3,31% la 2,65%.
  • Furnizarea de lichiditate instituțiilor de credit prin intermediul operațiunilor repo (operațiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare;
    • EFECT urmărit: Sunt acoperite nevoile de lichidități ale băncilor pe termen scurt, de până la o săptămână;
    • Este evitată volatilitatea pe piață;
  • Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
    • EFECT urmărit: Ponderea titlurilor de stat în portofoliile băncilor va scădea de la nivelurile maxime actuale.
    • Băncile  vor avea la dispoziție noi cantități de bani pentru a cumpăra titlurile de stat noi pe care Guvernul le va emite pentru a face față deficitului bugetar în creștere accentuată;În perioada 16-23 martie (în prima săptămână în care pe teritoriul țării s-a instituit starea de urgență), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a avut mari probleme în atragerea de resurse de pe piața internă. Cele patru licitații programate, prin care statul spera să atragă două miliarde de lei, s-au încheiat fără nicio adjudecare.În urma măsurii anunțate de BNR, Finanțele au organizat alte trei licitații, în urma cărora a reușit să obțină aproape 2,1 miliarde de lei, reiese din datele BNR.
  • Disponibilitatea de a reduce rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și pe cea a aplicabilă pasivelor în valută ale instituțiilor de credit.
    • EFECT urmărit: Creșterea substanțială a lichidităților băncilor;
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

O săptămână mai târziu, BNR a decis:

  • Amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020.
    • EFECT urmărit: Băncile au mai mulţi bani la dispoziţie pe perioada amânării.
  • Amânarea termenelor de raportare a unor informații aferente planificării rezoluției, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană.
    • EFECT urmărit: Scade stresul privind relevanţa informaţiilor privind bilanţurile băncilor;
  • Corelarea termenelor și condițiilor privind cerințele de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

Fondul de rezoluţie bancară este cel la care băncile pot apela în cazul în care au dificultăţi majore şi din care se pot  finanţa mai multe ttipuri de operaţiuni, inclusiv cele de achiziţie ale băncilor aflate în rezoluţie (restructurare).


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr