fbpx

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

La obiect

5 scenarii pentru 2040 după care lucrează Joe Biden în 2021: Un draft al viitorului – făcut de serviciile de intelligence americane

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de… Mai mult

08.06.2021

Măsurile economice fără precedent luate în lupta cu Covid-19 și impactul lor pe termen mediu

de Alexandra Pele , 2.5.2020

Pentru a răspunde efectelor pandemiei Covid-19, statele lumii par a rescrie, din mers, manualele de economie. Măsuri care acum câteva luni păreau a fi obiectul unor speculații pur teoretice au fost implementate pe repede-înainte, ridicând semne de întrebare cu privire la o eventuală schimbare de paradigmă.

”Această criză ne va schimba percepția asupra lucrurilor posibile. Oamenii vor realiza că dacă guvernele își propun cu adevărat să controleze într-un anumit fel economia, o pot face”, a comentat, într-o intervenție la Bloomberg, economistul francez Thomas Piketty, autorul cărții ”Capitalul în secolul XX”. El a avertizat că actuala situație poate produce efecte pe termen lung, dar și că unele măsuri reprezintă, în esență, o încercare de a salva capitalismul prin ”metode comuniste” (intervențiile masive ale statului în economie).

Excepționale în esență, măsurile luate de guvernele și băncile centrale ale lumii în ultimele săptămâni au fost vehiculate, la nivel teoretic, de specialiști. Pandemia pare a fi transformat însă economia globală într-un uriaș ”laborator”, în care impactul acestora va fi testat în premieră și fără o idee prea clară asupra modului în care lucrurile se vor așeza pe termen mediu.

”Trăim vremuri excepționale și din acest motiv și măsurile sunt excepționale și de neconceput până de curând. Suntem într-o situație în care guvernele au hotărât să închidă economia și tot ele încearcă să o mențină în această comă indusă în speranța că după aceea vor reuși să o scoată din această stare”. a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, macroeconomistul Radu Crăciun (foto).

Dincolo de reluarea programelor de relaxare cantitativă, prin achiziții practic nelimitate de active, unele bănci centrale au mers mai departe. Banca Angliei, spre exemplu, s-a angajat să finanțeze direct nevoile de finanțare ale statului până la sfârșitul acestui an, ocolind canalele obișnuite. Finanțarea monetară va fi utilizată pentru achitarea unor cheltuieli precum schema de sprijinire a menținerii locurilor de muncă.

Rezerva Federală din SUA va finanța direct împrumuturi către companii, valoarea programului anunțat fiind de 600 de miliarde de dolari.

Spania plănuiește să introducă venitul de bază universal, care să rămână ”un instrument permanent”. Guvernul de la Berlin a distribuit ajutoare de 1,3 miliarde de euro către liber profesioniști și companii mici aflate în dificultate. Alte state au anunțat măsuri similare de distribuire a banilor direct către cetățenii afectați de pandemie.

Marea Britanie, Franța și Germania vorbesc deschis despre potențiale etatizări, respectiv preluarea temporară a unor companii considerate strategice. Companii din Occident anunță relocarea fabricilor mai aproape de ”casă”, în ciuda costurilor suplimentare pe care le presupune acest efort.

Chiar și în România, măsurile implementate sunt fără precedent. Șomajul tehnic plătit de stat și amânarea plății ratelor, măsuri adoptate de mai multe state europene nu au fost niciodată folosite pentru combaterea efectelor unei crize economice.

Bani în neștire

Relansarea ”tiparnițelor de bani” a fost posibilă în contextul în care băncile centrale nu întrevăd, cel puțin deocamdată, pericolul unei inflații care să scape de sub control. De ajutor sunt și lecțiile crizei anterioare, care au arătat că evoluția inflației este corelată și de viteza de circulație a banilor, nu doar de cantitatea de monedă, punctează Radu Crăciun.

”Până la urmă inflația așa cum teoria o arată nu este legată doar de cantitatea de bani aflată în circulație care acum este în creștere notabilă. Este legată și de viteza de circulație a banilor, cu alte cuvinte cât de dornici sunt oamenii să dețină monedă sau cât de dornici sunt să scape. În momentul de față oamenii nu doresc să scape de monedă pentru că stau în case sau pentru că vor să păstreze pentru zile negre. O acumulează, o tezaurizează”, explică el.

O particularitate a măsurilor din această perioadă, mai precizează Radu Crăciun, o reprezintă faptul că acestea par a fi mai bine direcționate, decât cele de după criza din 2007-2009. Inflația nu a crescut generalizat în urma programelor de QE. Creșteri au înregistrat bursele și sectorul imobiliar.

Acea masă monetară nu s-a regăsit în buzunarele tuturor, ci s-a regăsit în buzunarele câtorva, care în esență nu cumpără bunuri de larg consum, ci cumpără bunuri financiare și bunuri imobiliare. De data asta e o relaxare cantitativă care se duce direct la consum. Vedem voucherele distribuite de Donald Trump, în Coreea de Sud vor primi bani direct în buzunar. Băncile centrale au realizat limitările abordărilor anterioare și anume faptul că a fost doar o parte din populație, din economie care a beneficiat și acum merg direct la destinatar”, a explicat Crăciun.

În opinia sa, măsurile acestea ar trebui să reprezinte o soluție pe termen scurt, existând voci care avertizează deja asupra faptului că statele s-ar putea confrunta pe viitor cu stagflație, un fenomen care descrie situația în care economia nu crește, dar inflația da, ceea ce pune guvernele și băncile centrale într-o situație foarte dificilă.

Regulile de bază ale economiei nu permit folosirea acestor măsuri excepționale la nesfârșit, este de părere și analistul Aurelian Dochia (foto). Chiar dacă Japonia practică de decenii politici publice și neconvenționale fără a reuși să genereze inflație, acest lucru nu înseamnă că instrumentele neortodoxe nu se pot dovedi toxice.

”Eu, personal, fiind de școală mai veche, nu sunt convins că economia poate fi rescrisă în părțile ei fundamentale. Eu cred în faptul că există niște limitări și niște ierarhii în economie. Nu cred că tipărirea de bani poate să rămână pe termen lung fără consecințe negative devastatoare. Părerea mea este că încă nu s-a tras linie. Sunt absolut convins că va veni momentul răzbunării”, a declarat Dochia pentru cursdeguvernare.ro.

Scenarii post-Covid

Aurelian Dochia este de părere că actuala criză ar putea la o accentuare a unor tendințe care s-au prefigurat de mai mulți ani, odată cu victoriile consemnate de partidele populiste în mai multe state europene. Notabilă este și poziția promovată de președintele american Donald Trump, ”America First” (America pe primul loc, n.r.). În acest context, statul ar putea să-și asume un rol mai important în economie, o tendință opusă față de cea pe care mulți economiști și-o doreau.

Trump a pornit această ofensivă comercială și de readucere în țară a lanțurilor de producție, de la preluarea mandatului. Criza accelerează procesul și oferă mai multe argumente în favoarea sa. Fără îndoială că și statul va avea o prezență mai mare în economie, în toate direcțiile. S-ar putea chiar ca ponderea să crească și să apară instrumente directe de intervenție a statului în procesul economic așa cum au fost în anii 60 în vestul Europei, iar la noi până mai de curând”, spune economistul.

Mircea Coșea este la rândul său de părere că am putea asista la schimbări ”de natura destructurării”, însă consideră că este improbabil ca acestea să survină ca urmare a efectelor generate de pandemia Covid-19. S-ar putea produce însă pe un orizont mai lung de timp și doar dacă liderii lumii se vor ridica la nivelul așteptărilor, un scenariu improbabil în prezent.

Măsurile care s-au luat sunt măsuri de salvgardare, de supraviețuire într-un sistem care se clatină, dar care nu se știe în ce direcție va cădea. Exact ca un castel de nisip și atunci se încearcă o consolidare cu niște măsuri care nu au de-a face cu ceea ce înseamnă politică de relansare a economiei”, a comentat Mircea Coșea (foto) pentru cursdeguvernare.ro.

În opinia sa, criza actuală, similar cu criza anterioară, a scos la iveală o serie de probleme care nu au fost adresate, legate de diviziunea muncii, mai exact de lanțurile globale în jurul cărora este organizată producția.

”Din punct de vedere al diviziunii muncii nu s-a modificat față de secolul al XVIII-lea, doar s-a mutat centrul de referință, din Europa și Marea Britanie în țările care au avut mână de lucru ieftină din Asia de sud-est. S-a creat însă ceva. Ceva de care știința economică și decidenții politici nu au ținut seama, așa-numitul lanț de valori. Lanțul de valori înseamnă drumul pe care îl parcurge un produs de la cercetare la vânzare. Acest drum trece în ultima perioadă prin mai mult de 25, până la 40 de puncte de referință. În anumite situații, țări”, a explicat economistul.

Ofensiva lansată de China în urmă cu un deceniu, de a schimba paradigma de la ”made in China” la ”made by China”. Criza Covid-19 a demonstrat amploarea dependenței statelor unele de altele. În acest context, mutarea lanțurilor și a capitalului mai aproape de ”casă” este o tendință care se prefigurează la nivel mondial.

Poziția României în acest context global este cât se poate de sensibilă. ”Noi ocupăm un loc pe acest lanț valoric, exact la începutul lui. Adică producem valoare adăugată mică. Această valoare adăugată mică pe care noi o avem în România nu rămâne în țară. Este capitalizată în exterior pentru că noi nu avem cum să o capitalizăm”, avertizează Coșea.

Totuși, România are o serie de avantaje competitive, unele chiar în domenii ce ar putea ține de securitatea națională: agricultură și energie. Pentru a le fructifica însă va fi nevoie de capital, iar acesta va veni cu o serie de condiții.

”Orice fel de demers pe care îl vom face în direcția obținerii unor fonduri importante pentru un demaraj în condițiile în care am avea și o strategie eficientă și corectă va fi condiționată de câteva lucruri pe care România le are și de care alții au nevoie. Va fi condiționată de vânzarea în totalitate a sistemului energetic pentru că România are o calitate legată de balanța energetică foarte echilibrată. Producem energie pe câteva surse echilibrate. Este un punct care interesează. Al doilea este rezerva din Marea Neagră și al treilea este pământul. România e văzută ca un rezervor de produse agricole pe termen lung având cel mai echilibrat model pedologic”, este de părere Mircea Coșea.

Dincolo de măsurile excepționale, pe care majoritatea economiștilor le consideră a fi pe termen scurt, lumea s-ar putea schimba din multe puncte de vedere în urma acestei pandemii. Statele ar trebui să fie mai prudente în ceea ce privește asigurarea mai multor furnizori de produse esențiale. Investițiile în digitalizare vor continua într-un ritm accelerat, iar companiile vor căuta cât mai multe soluții de automatizare, cred economiștii consultați de cursdeguvernare.ro. Deși multe măsuri par a indica un naționalism în creștere, legile economiei de piața s-ar putea să-l desființeze în scurt timp, mai cred ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.5.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Infografic: Topul celor mai mari companii din lume în funcție de capitalizarea bursieră

Alexandra Pele

După criza inițială generată de răspândirea pandemiei de COVID-19, piețele globale de capital au avut parte de o revenire puternică. Cele mai mari 100 de… Mai mult

Europa

SUA – amenințarea inflației se apropie, Fed prevede creșterea dobânzilor mai devreme cu un an decât se aștepta

Adrian N Ionescu

Banca centrală a SUA (Federal Reserve – Fed) estimează că prima majorare post-pandemie a dobânzii de referință la dolar va avea loc cu un an… Mai mult

Europa

UE și-a prezentat oficial cele 5 principii care vor guverna relația cu Rusia

Iulian Soare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au prezentat miercuri un document comun privind abordarea UE în relațiile… Mai mult

Europa

Întâlnirea Biden – Putin la Geneva: Prima rundă de discuții a durat 2 ore

Iulian Soare

Prima rundă a summitului preşedinţilor american şi rus, Biden – Putin, de la Geneva s-a încheiat miercuri după aproape două ore, a declarat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Construcțiile, avans de aproape 6% după prima treime a lui 2021, cu accent pe clădirile rezidențiale

Marin Pana

Construcțiile au avansat după prima treime a lui 2021 cu 5,7% peste nivelul de anul trecut, recuperând rămânerea în urmă consemnată după primele două luni.… Mai mult

Stiri

La Bursă au intrat 5.000 de investitori noi în ultimul trimestru, atrași de creșterea cotațiilor

Adrian N Ionescu

  Numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu 5.000 numai în ultimul trimestru, până la 70.000, potrivit  directorului general al… Mai mult

Europa

Principalul program de lucru al Orizont 2021 – 2022, adoptat -14,7 miliarde de euro

Iulian Soare

Comisia Europeană a adoptat miercuri principalul program de lucru al Orizont Europa pentru perioada 2021-2022, cu finanțări totale de 14,7 miliarde de euro, din care… Mai mult