fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

MasterCard: Unu din cinci români utilizează cardul pentru tranzacții mai mici de 10 lei

de Vladimir Ionescu 29.3.2016

plata-cardUnu din cinci români utilizează cardul pentru plata unor cumpărături cu valori mai mici de 10 lei, reiese dintr-un studiu MasterCard. Cele mai uzuale plăți cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre participanții la studiu afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziționarea unor cumpărături de până la 75 lei.

”Această tendință este încurajatoare, arătând o schimbare de mentalitate la nivelul pieței locale: migrarea dinspre numerar înspre plățile electronice pare să-și facă loc în comportamentul de consum al românilor, dacă luăm în considerare faptul că 85% dintre respondenți afirmă că utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor curente. De altfel, 4 din 5 români preferă cardurile pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază uşurinţa cu care sunt realizate plăţile în acest fel”, notează reprezentanții MasterCard.

În decembrie, numărul românilor din mediul urban care efectuau zilnic plăți cu cardul era cu 45% mai mare față de cel din luna martie 2015. Această evoluție a fost susținută și de faptul că ponderea românilor care dețin un card bancar a fost în creștere pe parcursul lui 2015, ajungând în luna decembrie până la 95% în rândul adulților care locuiesc în zonele urbane din România şi care folosesc internetul, potrivit datelor din studiu.

”De altfel, rezultatele campaniilor de educaţie financiară par să fie deja vizibile, doar 12% dintre respondenți afirmând că nu știu sau nu sunt obișnuiți să plătească prin intermediul cardului. Astfel, gradul scăzut de penetrare a plăților cu cardul în România poate fi atribuit în mare parte infrastructurii reduse de acceptare, 41% dintre respondenți invocând acest motiv, atunci când au fost rugați să menționeze de ce nu utilizează cardul la plată”, reiese din analiza citată.

Studiul a analizat și percepția consumatorilor români asupra plăților cu cardul pe Internet, reliefând faptul că majoritatea consumatorilor conştientizează beneficiile acestui tip de cumpărături.

Astfel, 57% dintre aceştia au menţionat ca principal avantaj al plăților online cu cardul faptul că astfel pot face plăți oricând și de oriunde doresc. Pe de altă parte, securitatea datelor și încrederea în unele pagini ale comercianților, deși într-o ușoară scădere, rămân principalele preocupări ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor online.

La finele anului trecut, numărul de carduri active era de peste 11 milioane. Numărul bancomatelor se ridica la 11.492, în timp ce numărul de POS-uri depășea 144.400. Valoarea totală a tranzacțiilor de plată cu carduri de debit s-a ridicat în decembie 2015 la 9,1 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.3.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult

Europa

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo

Iulian Soare

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo din cauză că liderul spiritual al Bisericii Catolice nu dorește ca… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Razvan Diaconu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, într-o discuție cu Emmanuel Macron: Orice amestec în afacerile interne din Belarus, inacceptabil

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat miercuri omologului său francez Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică, că orice încercare de a se amesteca în chestiunile interne… Mai mult

Just Business

IMM-urile fac apel la Ministerul Economiei să lanseze de urgență programele de 1 miliard de euro

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face un apel la adresa Ministerului Economiei de a lansa de urgență cele trei… Mai mult

Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult