fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Mașinăria de produs bani europeni și câteva din problemele motorului său

de Marian Dobrila 29.7.2013

Două miliarde ne costă funcționarea mașinăriei de gestiune a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013: un miliard de euro plătește România din buzunarul propriu, iar un alt miliard îl ia de la Uniunea Europeană. Trăgând linie, pentru 35 de miliarde de euro, bani care teoretic ar putea fi absorbiți, costul total de gestiune este de 2 miliarde de euro, adică 6%.

Banii sunt folosiți pentru plata salariilor personalului public direct și indirect implicat în gestiunea fondurilor europene, acoperirea costurilor materiale, ale infrastructurii și externalizării serviciilor către privați.

Cu toată această alocare de resurse deloc de neglijat, mașina de absorbit fonduri europene merge încet și greu. Vina a fost plasată de la unul la altul. Primul pe lista e politicul, acuzat că a pus mai multe frâne decât a apăsat pe accelerație. Funcţionarii implicaţi în gestiunea fondurilor poartă stigmatul lipsei de motivare și uneori de implicare. Beneficiarii sunt nepregătiți. Până când însă nu putem să ne băgăm nasul în măruntaiele acestei mașinării, nu putem avea certitudinea că am înțeles exact cum funcționează și unde sunt problemele de fond.

/Proiecte cu vână stoarse de vlagă de birocrație

Nu vreau să intrăm din nou în analiza controversatei lipse de inteligență a strategiei de repartizare a fondurilor, care a condus la anomalii de genul kilometrilor de conducte de apă și canalizare la care nu s-a racordat nimeni, irigațiilor și drumurilor de exploatare izolate în câmp, pensiunilor în zone fără potențial turistic real și la multe altele care fac deliciul trist al publicului cititor, vreau să ne aruncăm o privire la problemele operaționale. Pe lângă aceste proiecte fără vreun sens, altul decât o bifă, sunt proiecte care ar fi putut avea un impact substanțial și care s-au pierdut în hățișul birocratic al mașinăriei. Așadar, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este alta în cazul de față: are un proiect elaborat corect și corespunzător obiectivelor definite ale programului șanse să fie aprobat, implementat și să producă impactul scontat? Răspunsul este: slabe speranțe.

Problema principală: perioada mult prea lungă de la scrierea cererii de finanțare până la implementare

Sunt cazuri în care durata a fost de șase ani, fără întârzieri din cauza beneficiarului. Este evident pentru toată lumea că multe se schimbă în 6 anicești ani, iar impactul proiectului nu mai poate fi același.

Modelul împărțirii pe multe ministere, agenții și departamente, având deseori comenzi politice diferite la nivel de secretar de stat sau ministru a fost falimentar. Creierul comandă ceva, mâinile fac ceva, iar degetele altceva. În felul acesta au apărut blocaje de luni sau chiar ani pe anumite programe, generate de conflicte interne fără sfârșit. Modelul unui minister al fondurilor europene care să înglobeze autoritățile de management și să aibă sub tutelă organismele de implementare nu este perfect, dar a venit momentul să fie testat pentru orizontul următor.

Ne confruntăm și cu lipsa unui management al locurilor înguste. Cel mai cunoscut exemplu este contractarea. Sunt cazuri în care durează un an sau mai mult până semnezi un contract de finanțare, având proiectul deja aprobat. O operațiune care poate fi rezolvată în câteva zile, devine un coșmar nesfârșit, deoarece sunt prea puțini oameni la contractare. Cu o investiție de 6 milioane de euro (60 de oameni plătiți cu 1.000 de euro brut pe lună, timp de 8 ani) din banii de la UE dedicați pentru asistență tehnică, dacă un om realizează un contract pe zi, 200 de zile utile pe an, aceștia ar putea face 96.000 de contracte, adică aproximativ toate, dacă ținem cont că o estimare realistă pentru 2007-2013 este de 90.000 de contracte. Timpul de contractare ar scădea de la o medie de 6 luni la 2 săptămâni, cu un impact imens. Chiar dacă pare simplificat, cei care lucrează în fonduri europene știu că acest calcul este realist per ansamblu.

Reinventarea de fiecare dată a roții: cea mai ascunsă și găunoasă problemă

E drept că nu putem importa norme, proceduri și arhitectură instituțională fără să le trecem prin filtrul realităților autohtone, adică, până la urmă, al gândirii. Dar 80% din muncă este deja făcută, iar cooperarea cu vecinii europeni este ușoară. Această funcție de învățare din experiența altora lipsește aproape cu desăvârșire. Folosim cea mai scumpă formă de învățare: învățăm greu chiar și din propriile greșeli. Se spune că japonezii au ajuns unde sunt pentru că proiectează un lucru în 80% din timp și îl implementează în 20%. La noi este invers, 1% vs. 99%. La părțile de proiectare instituțională și programare lucrează zeci de oameni care ar trebui să proiecteze munca a zeci de mii. Nu gășești pe toate drumurile sute de experți în arhitectură instituțională și programare, dar orice expert european vine în România dacă e plătit, iar banii necesari sunt prevăzuți în programele de asistență tehnică. Adică ar trebui să ne permitem să plătim experți europeni pe bani europeni și să putem adapta rezultatele muncii lor la realitățile noastre.

Lupta cu un mecanism de prevenire și combatere a fraudelor lipsit de inteligență

Frauda este ca boala: este mai eficient să o previi decât să o combați. Mii de funcționari români și europeni se luptă să identifice fraudele, să recupereze banii și să aducă vinovații în fața justiției. Mecanismul este însă împovărat de o birocrație imensă, de proceduri inutile și de o lipsă de resurse cronică. A ajuns să fie mai complicat să controlezi un proiect decât să îl scrii și să îl implementezi. Este un sistem care apasă mai mult pe cei cinstiți decât pe hoți.

Aici trebuie să scuturăm puțin temelia punând întrebările potrivite pentru a înțelege cum să se facă alocarea resurselor, astfel încât investigațiile să se concentreze acolo unde impactul în sistem este major, în cazul unor resurse tot timpul foarte limitate.

Câți oameni se ocupă de prevenire? Câți analizează cum ar putea fi cele descoperite transpuse în verificări inteligente încă de la nivelul incipient al unui proiect, astfel încât să nu mai fie nevoie de tratament în faza terminală? Câte din verificările care se fac sunt relevante și câte nu?

2013, o nouă șansă

Aflați în fața provocării de a crea o nouă mașină care să funcționeze eficient pentru absorbția totală a următoarelor 40 de miliarde de euro, întrebarea de bază este cine va pune aceste întrebări și va urmări ca răspunsurile să fie puse în practică . Într-o continuă efervescență politică și economică, cine sunt cei care au atât o perspectivă de ansamblu și o vedere penetrantă prin toate cotloanele sistemului, așa încât să tragem și noi linie și să învațăm din greșeli?

Mă întorc pentru final la subiectul „strategie”. Am citit că acordul de parteneriat propus de România pentru noul orizont de programare a fost considerat extrem de slab pregătit. Mesajul este că nu se mai poate face strategie “pe genunchi”. Un efort național de a stabili adevărate obiective strategice, susținut de bani din asistență tehnică pentru a plăti studiile necesare este vital în acest moment. Dar a-ți recunoaște greșeala și a te apuca apoi de muncă „pe brânci” până la sfârșitul anului a devenit decizie politică. Pentru binele României, sper ca guvernul să își asume această decizie.

***
Marian Dobrilă este vicepreședinte al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2013

2 comentarii

  1. Florin
    2.8.2013, 9:21 am

    trist…………..dar perfect adevarat

  2. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    4.8.2013, 12:50 pm

    Lipsa de competitivitate economica, afla la indicele (bananier)74, face ca nefunctionalitatea economica, ce impiedica aparitia, functionrea si dezvoltarea intreprinderilor si alunga capitalul strain,sa conduce si la imposibilitatea absorbtiei banilor UE.
    Fara un proiect national de reconstructie economica si industriala, care sa faca apta Romania pentru afaceri, pregatind atit beneficiarii cit si functionarii implicati in atragerea banilor europeni – totul este “dezbatere” de sindicat comunist, ca inainte de 1989!

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult