Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Europa

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în… Mai mult

29.09.2019

Cronicile

Mașinăria de produs bani europeni și câteva din problemele motorului său

de Marian Dobrila 29.7.2013

Două miliarde ne costă funcționarea mașinăriei de gestiune a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013: un miliard de euro plătește România din buzunarul propriu, iar un alt miliard îl ia de la Uniunea Europeană. Trăgând linie, pentru 35 de miliarde de euro, bani care teoretic ar putea fi absorbiți, costul total de gestiune este de 2 miliarde de euro, adică 6%.

Banii sunt folosiți pentru plata salariilor personalului public direct și indirect implicat în gestiunea fondurilor europene, acoperirea costurilor materiale, ale infrastructurii și externalizării serviciilor către privați.

Cu toată această alocare de resurse deloc de neglijat, mașina de absorbit fonduri europene merge încet și greu. Vina a fost plasată de la unul la altul. Primul pe lista e politicul, acuzat că a pus mai multe frâne decât a apăsat pe accelerație. Funcţionarii implicaţi în gestiunea fondurilor poartă stigmatul lipsei de motivare și uneori de implicare. Beneficiarii sunt nepregătiți. Până când însă nu putem să ne băgăm nasul în măruntaiele acestei mașinării, nu putem avea certitudinea că am înțeles exact cum funcționează și unde sunt problemele de fond.

/Proiecte cu vână stoarse de vlagă de birocrație

Nu vreau să intrăm din nou în analiza controversatei lipse de inteligență a strategiei de repartizare a fondurilor, care a condus la anomalii de genul kilometrilor de conducte de apă și canalizare la care nu s-a racordat nimeni, irigațiilor și drumurilor de exploatare izolate în câmp, pensiunilor în zone fără potențial turistic real și la multe altele care fac deliciul trist al publicului cititor, vreau să ne aruncăm o privire la problemele operaționale. Pe lângă aceste proiecte fără vreun sens, altul decât o bifă, sunt proiecte care ar fi putut avea un impact substanțial și care s-au pierdut în hățișul birocratic al mașinăriei. Așadar, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este alta în cazul de față: are un proiect elaborat corect și corespunzător obiectivelor definite ale programului șanse să fie aprobat, implementat și să producă impactul scontat? Răspunsul este: slabe speranțe.

Problema principală: perioada mult prea lungă de la scrierea cererii de finanțare până la implementare

Sunt cazuri în care durata a fost de șase ani, fără întârzieri din cauza beneficiarului. Este evident pentru toată lumea că multe se schimbă în 6 anicești ani, iar impactul proiectului nu mai poate fi același.

Modelul împărțirii pe multe ministere, agenții și departamente, având deseori comenzi politice diferite la nivel de secretar de stat sau ministru a fost falimentar. Creierul comandă ceva, mâinile fac ceva, iar degetele altceva. În felul acesta au apărut blocaje de luni sau chiar ani pe anumite programe, generate de conflicte interne fără sfârșit. Modelul unui minister al fondurilor europene care să înglobeze autoritățile de management și să aibă sub tutelă organismele de implementare nu este perfect, dar a venit momentul să fie testat pentru orizontul următor.

Ne confruntăm și cu lipsa unui management al locurilor înguste. Cel mai cunoscut exemplu este contractarea. Sunt cazuri în care durează un an sau mai mult până semnezi un contract de finanțare, având proiectul deja aprobat. O operațiune care poate fi rezolvată în câteva zile, devine un coșmar nesfârșit, deoarece sunt prea puțini oameni la contractare. Cu o investiție de 6 milioane de euro (60 de oameni plătiți cu 1.000 de euro brut pe lună, timp de 8 ani) din banii de la UE dedicați pentru asistență tehnică, dacă un om realizează un contract pe zi, 200 de zile utile pe an, aceștia ar putea face 96.000 de contracte, adică aproximativ toate, dacă ținem cont că o estimare realistă pentru 2007-2013 este de 90.000 de contracte. Timpul de contractare ar scădea de la o medie de 6 luni la 2 săptămâni, cu un impact imens. Chiar dacă pare simplificat, cei care lucrează în fonduri europene știu că acest calcul este realist per ansamblu.

Reinventarea de fiecare dată a roții: cea mai ascunsă și găunoasă problemă

E drept că nu putem importa norme, proceduri și arhitectură instituțională fără să le trecem prin filtrul realităților autohtone, adică, până la urmă, al gândirii. Dar 80% din muncă este deja făcută, iar cooperarea cu vecinii europeni este ușoară. Această funcție de învățare din experiența altora lipsește aproape cu desăvârșire. Folosim cea mai scumpă formă de învățare: învățăm greu chiar și din propriile greșeli. Se spune că japonezii au ajuns unde sunt pentru că proiectează un lucru în 80% din timp și îl implementează în 20%. La noi este invers, 1% vs. 99%. La părțile de proiectare instituțională și programare lucrează zeci de oameni care ar trebui să proiecteze munca a zeci de mii. Nu gășești pe toate drumurile sute de experți în arhitectură instituțională și programare, dar orice expert european vine în România dacă e plătit, iar banii necesari sunt prevăzuți în programele de asistență tehnică. Adică ar trebui să ne permitem să plătim experți europeni pe bani europeni și să putem adapta rezultatele muncii lor la realitățile noastre.

Lupta cu un mecanism de prevenire și combatere a fraudelor lipsit de inteligență

Frauda este ca boala: este mai eficient să o previi decât să o combați. Mii de funcționari români și europeni se luptă să identifice fraudele, să recupereze banii și să aducă vinovații în fața justiției. Mecanismul este însă împovărat de o birocrație imensă, de proceduri inutile și de o lipsă de resurse cronică. A ajuns să fie mai complicat să controlezi un proiect decât să îl scrii și să îl implementezi. Este un sistem care apasă mai mult pe cei cinstiți decât pe hoți.

Aici trebuie să scuturăm puțin temelia punând întrebările potrivite pentru a înțelege cum să se facă alocarea resurselor, astfel încât investigațiile să se concentreze acolo unde impactul în sistem este major, în cazul unor resurse tot timpul foarte limitate.

Câți oameni se ocupă de prevenire? Câți analizează cum ar putea fi cele descoperite transpuse în verificări inteligente încă de la nivelul incipient al unui proiect, astfel încât să nu mai fie nevoie de tratament în faza terminală? Câte din verificările care se fac sunt relevante și câte nu?

2013, o nouă șansă

Aflați în fața provocării de a crea o nouă mașină care să funcționeze eficient pentru absorbția totală a următoarelor 40 de miliarde de euro, întrebarea de bază este cine va pune aceste întrebări și va urmări ca răspunsurile să fie puse în practică . Într-o continuă efervescență politică și economică, cine sunt cei care au atât o perspectivă de ansamblu și o vedere penetrantă prin toate cotloanele sistemului, așa încât să tragem și noi linie și să învațăm din greșeli?

Mă întorc pentru final la subiectul „strategie”. Am citit că acordul de parteneriat propus de România pentru noul orizont de programare a fost considerat extrem de slab pregătit. Mesajul este că nu se mai poate face strategie “pe genunchi”. Un efort național de a stabili adevărate obiective strategice, susținut de bani din asistență tehnică pentru a plăti studiile necesare este vital în acest moment. Dar a-ți recunoaște greșeala și a te apuca apoi de muncă „pe brânci” până la sfârșitul anului a devenit decizie politică. Pentru binele României, sper ca guvernul să își asume această decizie.

***
Marian Dobrilă este vicepreședinte al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2013

2 comentarii

  1. Florin
    2.8.2013, 9:21 am

    trist…………..dar perfect adevarat

  2. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    4.8.2013, 12:50 pm

    Lipsa de competitivitate economica, afla la indicele (bananier)74, face ca nefunctionalitatea economica, ce impiedica aparitia, functionrea si dezvoltarea intreprinderilor si alunga capitalul strain,sa conduce si la imposibilitatea absorbtiei banilor UE.
    Fara un proiect national de reconstructie economica si industriala, care sa faca apta Romania pentru afaceri, pregatind atit beneficiarii cit si functionarii implicati in atragerea banilor europeni – totul este “dezbatere” de sindicat comunist, ca inainte de 1989!

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de energie regenerabilă cer reluarea programului privind instalarea panourilor fotovoltaice la persoanele fizice

Vladimir Ionescu

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES solicită conducerii Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) să urgenteze reluarea programului de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a depăşit şapte miliarde de euro în primele opt luni, în creştere cu 16% faţă de 2018

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent a depăşit pragul de 7 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi… Mai mult

Europa

Consiliul UE, oficial: Laura Codruța Kovesi, nominalizată la conducerea Parchetului European

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a formalizat luni numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO). Numirea mai trebuie confirmată de Parlamentul… Mai mult

Stiri

Ericsson: Implementarea reţelelor 5G în România ar putea injecta în economie 3-4 miliarde de euro, în perioada 2020-2026

Vladimir Ionescu

Implementarea serviciilor de digitalizare ar aduce în economia României, în perioada 2020 – 2026, o valoare adăugată de 9 miliarde de euro, din care 3-4… Mai mult

Stiri

Universitățile București și Babeș-Bolyai resping metodologia de clasificare a universităților: Reflectă aspecte politice izolaționiste

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolya” din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) nu sunt de acord nici cu noul proiect de metodologie propusă de Guvernul Viorica Dăncilă… Mai mult

Stiri

ANRE: Guvernul a încasat impozite pe care trebuia să le aloce consumatorilor vulnerabili de gaze

Adrian N Ionescu

Guvernul a încasat, din 2013 încoace, impozite pe veniturile suplimentare ale operatorilor din liberalizarea pieței gazelor, dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat alocarea a 1,4 mld. lei administrațiilor locale

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat în şedinţa de luni un proiect de Hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale a sumelor defalcate din TVA, fiind distribuită suma… Mai mult