De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Mario Draghi, BCE: ”Cu siguranță, vine și a doua relaxare cantitativă”. O decizie s-ar putea lua în decembrie
de Alexandra Pele 23.10.2015
Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a sugerat joi că programul de relaxare cantitativă din zona euro, prin care BCE intenţionează să cumpere active în valoare de 1.000 de miliarde de euro până în septembrie 2016, ar putea fi revizuit în decembrie, având în vedere inflaţia foarte scăzută şi turbulenţele de pe pieţele emergente.
“Putem foarte bine să schimbăm mărimea, compoziţia sau design-ul tuturor instrumentelor de politică monetară, dacă e nevoie”, a spus preşedintele BCE.
“QE2 (relaxarea cantitativă 2, n.r.) vine cu siguranţă”, suţine Marco Valli, economist şef pe zona euro la UniCredit SpA din Milano, referindu-se la o extindere a programului de cumpărare de obligaţiuni înainte ca actualul program să ajungă la jumătate. “Când Draghi este îngrijorat în legătură cu condiţiile financiare stricte, în special ale cursului de schimb, se descurcă foarte bine să comunice cu pieţele”, a mai adăugat economistul citat de Bloomberg.
Mesajele transmise de preşedintele BCE sunt o recunoaştere a fragilităţii revenirii economice din zona euro, revenire ce riscă să fie deraiată. O încetinire a pieţelor emergente pune presiune pe comerţul global, iar o întărire a monedei unice europene continuă să acţioneze asupra inflaţiei care a coborât sub pragul de zero la sută luna trecută.
Cu toate că Draghi a reiterat convingerea că blocul celor 19 state euro nu se află în deflaţie, care ar însemna o spirală de descreştere a preţurilor şi salariilor, a precizat clar că este pregătit să acţioneze. Într-un discurs din aprilie 2014, preşedintele BCE a prezentat mai multe scenarii şi felul în care banca centrală ar acţiona dacă acestea s-ar îndeplini.
O înăsprire nejustificată a condiţiilor monetare, cum ar fi creşterea euro sau majorarea randamentelor obligaţiunilor, ar putea fi abordată printr-o reducere a dobânzilor, a spus el atunci. Deficienţe în transmiterea politicii monetare ar putea fi corectate prin împrumuturi pe termen lung acordate băncilor sau achiziţii de titluri de valoare garantate cu active. O deterioare a aşteptărilor inflaţioniste ar necesita un amplu program de achiziţii.
Toate acestea au avut loc, iar BCE a răspuns exact cum s-a angajat să o facă, notează jurnaliştii străini.