Dezechilibrele macroeconomice au dat de lucru conducerii Băncii Naţionale a României și în ședința de politică monetară din 8 ianuarie, chiar dacă decizia de atunci a fost menținerea tuturor coordonatelor de politică monetară la aceleași niveluri, potrivit minutei şedinţei publicată miercuri.
Administratorii BNR consideră „deosebit de îngrijorătoare” tendinţa de adâncire a deficitulului de cont curent şi cea de scădere a gradului de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital.
Slăbirea exporturilor s-a asociat și cu o accentuare a declinului producției industriale, în principal pe seama segmentului auto, de natură să mărească aportul negativ adus de acest sector la dinamica PIB, pe partea ofertei.
Reamplificarea presiunilor asupra ratei de schimb „este foarte posibilă, în contextul deficitelor gemene, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruşte a sentimentului pe piaţa internaţională, sau a unei reevaluări a riscului asociat de investitori economiei/pieţei financiare locale”.
Inflația
Conducerea BNR se aşteaptă ca, „după o cantonare deasupra intervalului țintei la finele anului 2019, rata anuală a inflației va coborî probabil confortabil în jumătatea lui superioară în primele luni din 2020, la valori ușor inferioare celor din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019, care anticipa plasarea ei la 3,1 % în decembrie 2020 și la 3,2 % la finele orizontului proiecției.
„S-a remarcat că așteptata corecție descendentă este atribuibilă exclusiv acțiunii factorilor pe partea ofertei. Ea are ca resort major previzibile efecte de bază dezinflaționiste asociate evoluțiilor componentelor exogene ale IPC și taxei introduse în sectorul telecomunicații, iar relativa ei amplificare vine în principal din decelerarea mai pronunțată a creșterii anticipate a prețului combustibililor, ca efect al eliminării în ianuarie 2020 a supraaccizei la carburanți.
Riscurile vin din perspectiva cotației petrolului, marcată însă de incertitudini crescute și „în sens ascendent, cel puțin pe orizontul apropiat de timp, din recenta escaladare a tensiunilor geopolitice”, potrivit documentului citat.
Majorări peste așteptări ale inflaţiei „sunt posibile și în cazul prețurilor unor produse alimentare procesate – pe fondul extinderii epidemiei de pestă porcină și al mișcării cotațiilor unor materii prime agroalimentare –, dar și pe segmentul prețurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităților destinate consumatorilor casnici.
Consolidarea fiscală
Sunt „deosebit de mari” și „incertitudinile ce decurg în actualul context din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu”.
S-a invocat relaxarea peste așteptări a execuției bugetare din ultimele luni ale anului 2019 – motivată și de efectuarea unor plăți bugetare a căror amânare ar fi generat arierate în lanț –, implicând o probabilă creștere a deficitului bugetar mult peste limita de 3 % din PIB prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă.
În același timp, s-a apreciat că inițierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor, și că măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcția potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea țintei de deficit bugetar stabilită.
Totodată, s-a arătat că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern.
Piaţa muncii
S-au făcut din nou auzite îngrijorările privind „situația încordată a pieței muncii” și penuria mare de forță de muncă existentă pe anumite segmente ale pieței – „potențată de problemele ei structurale”, chiar dacă rata locurilor de muncă vacante și-a stopat descreșterea în trimestrul 3/ 2019.
Efectivul salariaților din economie și-a continuat ascensiunea lentă reluată la jumătatea anului 2019, iar dinamica lui anuală s-a reamplificat ușor în octombrie, în premieră pentru ultimii aproape trei ani, în condițiile în care accelerarea restrângerii schemelor de personal în industrie – atribuibilă inclusiv automatizării și altor transformări cu caracter structural –, a fost mai mult decât compensată de intensificarea angajărilor în alte sectoare, precum cel al construcțiilor.
Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal, dar și a celui net real, s-au menținut în ultimele luni pe palierul de două cifre, în timp ce variația anuală de două cifre a costului salarial unitar din industrie a continuat chiar să crească, în contextul accentuării deteriorării productivității muncii, afectând competitivitatea unor ramuri industriale.
Dobânzile
Principalele cotații ROBOR și-au stopat în noiembrie tendința „lent descendentă” şi au crescut în în decembrie 2019, „în contextul relativei înăspriri temporare a condițiilor lichidității, dar și al absorbirii consecvente de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piața monetară, prin atragerea de depozite la termen”.
Pe acest fond, și ratele dobânzilor la tranzacțiile interbancare au urcat și s-au menținut în luna decembrie ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, media lor trimestrială mărindu-se astfel marginal față de cea din trimestrul 3.
Ecartul negativ al mediei trimestriale a dobânzilor față de rata dobânzii-cheie și cel față de nivelul IRCC din trimestrul IV, de 2,66 %, s-au restrâns ușor.
Rata medie a dobânzii la creditele noi a înregistrat însă o scădere în octombrie-noiembrie și exclusiv pe seama creditelor pentru consum, în principal a celor cu rată fixă de dobândă.
„Deși posibil conjuncturală, evoluția este de natură să sporească incertitudinile generate de IRCC din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare, au considerat unii membri ai Consiliului, inclusiv în condițiile în care la începutul trimestrului I 2020 nivelul acestui indice s-a redus la 2,36 %”.
Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 %, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară
- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 % și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 %
- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședința din 8 ianuarie au fost: Mugur Isărescu, președinte al consiliului de administrație și guvernator; Florin Georgescu, vicepreședinte al consiliului de administrație și prim-viceguvernator; Leonardo Badea, viceguvernator; Eugen Nicolăescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României şi membrii Csaba Bálint, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Dan-Radu Rușanu şi Virgiliu-Jorj Stoenescu.
Urmărește-ne pe Google News
