fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Marii perdanți ai noii Legi a salarizării: Cercetătorii pierd mai mult decât au câștigat anul trecut prin eliminarea impozitului de către guvernul tehnocrat

de Mariana Bechir 11.4.2017

Domeniul Cercetare & Dezvoltare, vital pentru creșterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în viziunea proiectului anunțat luni seară de liderul PSD.

Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creștere, dar pierd și ceea ce au câștigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Și nu pierd puțin: pierd mult peste dublul facilității de anul trecut. 

***

Proiectul legii semnat de Liviu Dragnea și prezentat luni le taie cercetătorilor sume care depășesc ce au câștigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloș – eliminarea impozitului pe venit.

Anul trecut, Dacian Cioloș a extins și la angajații din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iștilor.

Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul și pentru a opri în țară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuiește pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană.

Cum explica Dacian Cioloș scutirea introdusă în 2016:

“În felul acesta, vrem în acelaşi timp, să atragem tineri în acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde România are potenţial, dar şi să reducem pe cât posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de câţiva ani în astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din România plecau în altă parte pentru că salariile sunt mai mari.

Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta în continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că România poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată”, spunea fostul premier.

La mai puțin de un an distanță, prin noua Lege a salarizării anunțată luni de dl. Liviu Dragnea,  cercetătorii din institutele de stat pierd mai mult decât au câștigat prin scutirea de impozit.

Cum a ajunge Cercetarea Cenunșăreasa noii Legi a salarizării

Comparativ cu ierarhizarea din Legea 248 din 2010 (Legea salarizării unitare elaborată și asumată de Guvernul Emil Boc), cercetătorii sunt marii pierzători din proiectul lui Liviu Dragnea, încă un semn că PSD-ALDE consideră periferic domeniul.

(Citiți și: Ad Astra: PSD nu-și respectă programul de guvernare – Cercetarea primește mai puțin, nu cu cei 30% în plus, cum s-a promis în campania electorală)

Angajații din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradați cu câteva clase bune.

Astfel, potrivit proiectului de acum, un cercetător științific I (cea mai importantă funcție de execuție) din astfel de unități va avea în 2022 un salariu de 7.546 lei, adică un coeficient de 3,02.

Reamintim că salariul minim estimat de PSD pentru 2022 este de 2.500 de lei, conform proiectul salarizării. În programul de guvernare al PSD, însă, salariul minim apare cu o valoarea de 1.750 lei în 2020.

Salarizarea cercetătorilor în varianta coaliției PSD-ALDE, la valoarea din 2022:

Dacă noua lege anunțară de PSD nu le-ar fi modificat coeficitnții actuali (din Legea 248 din 2010), atunci, salariile cercetătorilor ar fi arătat, în anul 2022, ca în tabelul de mai jos.

Cu precizările: în actuala lege cercetătorul științific I avea un coeficient de 5,1, adică ar fi trebuit să câștige acum, în 2017 ( la un salariu minim pe economie de 1.450 de lei)  7.395 lei, iar în 2022, de 14.425 lei (la un salariu minim de 2.500 de lei).

Adică, avem de-a face cu aproape o înjumătățire a salariului de bază al cercetătorului științific I.

Salarizarea cercetătorilor, conform Legii 248:

Săderea preconizată de noua lege depășește cu mult ce au câștigat cercetătorii prin eliminarea impozitului de 16% din salariu operată în 2016.

Lor li se acordă o compensație măruntă pentru această pierdere mare: cei care dețin titlul de doctor primesc o indmenizație lunară de 50% din salariul minim brut (1.450 lei, acum), dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care au primit titlul.

Această nouă măsură este valabilă pentru toți bugetarii.

Premianții

Câștigătorii legii sunt cei din sănătate și demnitarii.

Medicii și asistentele vor primi de la 1 ianuarie 2018 salariile ce le-ar reveni în 2022, pentru că li se vor calcula coeficienții din grilă la valoarea salariului minim din 2022, care nu știm dacă va fi sau nu cel estimat de PSD (2.500 de lei).

De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2018, demnitarii (aleșii – parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene- și cei numiți în fruntea unor instituții importante), deoarece coeficienții li se vor aplica la salariul minim în vigoare (1.450 acum, 1.510 lei anul viitor, 1.750 de lei în 2020 etc.)

Restul salariaților din sistemul public vor ajunge în poziția din grilă abia în 2022, după creșteri anuale treptate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.4.2017

6 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    12.4.2017, 10:08 am

    1.Marele perdant al Legii Salarizarii este Romania in ansamblul sau – deoarece schimbarile “sistemice” ca o noua impartire administrativa, o noua salarizare bugetara, distribuirea de resurse intre acumulare si consum, intre diferite sisteme bugetare sau domenii economice, etc. nu se fac dupa “muschii politici” si interese de partid – ci numai si numai in “interes national”.
    Orice schimbare “sistemica” de acest tip se justifica politic si economic, numai daca asigura accelerarea dezvoltarii economice si industriale a tarii, fiind interzise orice fundamentari sau initiative legislative inafara acestui criteriu suprem de alocare a resurselor materiale si financiare nationale.Criteriile de crestere salariala a unei tari (sarace ca resurse) trebuie sa fie selective (nu la gramada) si orientate strict catre zonele si functile bugetare actuale (sau noi) contributoare la dezvoltarea economica si industriala!
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, pentru a carui sustinere si realizare ar fi trebuit elaborata, data din interese si motive diferite de “interesul national” de reindustrializare, risipa de resurse a noii legi a salarizarii reprezinta in forma actuala nu doar un voluntarism politic extrem si degradant al stingii politice, ci o adevarata CRIMA contra POPORULUI ROMAN si a dezvoltarii economice si industriale viitoare a tarii.
    3.Daca noua lege a Salarizarii bugetare nu va fi refacuta dupa cerinta reindustrializarii tarii si ca necesitate absoluta a momentului – pentru a creste/imbunatati functia statul de “furnizor de servicii” de calitate economiei(conform pag. 26, Program de Guvernare) – repartizarea de resurse salariale dupa “muschii politici” va fi una din cele mai distructive decizii politice, economice si sociale dupa 89.
    4.Daca acest nejustificat voluntarism personal asupra viitorului industrial al Romaniei nu va fi blocat de presedintele P.S.Democrat, de Parlament sau Presedentie, el va fi intrecut (prin dezastrul provocat de pulverizarea nejustificata de resurse financiare), numai prin faptul distrugerii P.N.Liberal (in 2007), de catre fostul presedinte Basescu, in urma caruia liberalismul romanesc si dezvoltarea economica-industriala au decedat pentru decenii intregi!

    • Ghita Bizonu'
      16.4.2017, 12:24 pm

      Dle Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica

      in “provincie” nu s-a auzit de maretele stradanii ale CDR in frunce cu PNTcd de a dezindustrializa Romania?! PE la dvoastra in “provincie” (unde o fi “provincia”) fantaiscu Csorbya nu a reusit sa inchida NIMIC ? Nu ati auzit de “privatizarea prin ichidare”? Sau poate nu sunteto plait s aauzit cestii neconvenabile

      • Klopo_Tare
        18.4.2017, 1:01 pm

        Ce vorbesc rumegătoarele? Petre Roman a fost primul care a remarcat un fapt evident – industria ceaușistă era un morman de fiare vechi -tehnologie second hand cumpărată din Occident în anii 80. PCR-FSN-FDSN nu a fost capabil să o reînvigoreze în cei șapte ani 90-96 cât a fost la putere. CDR a lichidat un zombi – mort demult dar nerecunoscut ca atare. Deci bizonii să ia o gură de iarbă și să iasă din meandrele concretului, vorba lui nen-tu Ion Iliesc..

  2. Ghita Bizonu'
    16.4.2017, 12:17 pm

    Insa cat castiga acum un cercetatior stiintific? Auz?

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.4.2017, 9:08 am

    D-le Ghita B.,
    Ce legatura are reindustrializarea tarii cu Ciorbea sau anii 90?Eu vorbesc de situatia si masurile economice oportune in raport cu 2017.Sarind la trecutul devenit istorie (a distrugerii industriei si economiei nationale), nu putem motiva incapacitatea de azi a reindustrializarii…

  4. Razvan
    18.4.2017, 8:31 am

    legea 284/2010 a lui Emil Boc nu s-a aplicat niciodata. Un cercetator stiintific in Academia Romana castiga aproximativ 1600 lei net (2250 lei brut).
    Un asistent stiintific, cu studii superioare castiga salariul minim pe economie, asa ca sunt doar povesti cu reducerea salariilor. In momentul de fata, un CSI, dupa grila salariala din 2008 si majorarea salariala de 10% aunge sa castige 6500 lei+spor de vechime, ori in proiectul legii ar urma sa castige 7500 lei + spor de vechime/doctorat si altele.
    Daca se aplica legea 284/2010 ar fi fost bine, dar de 7 ani nu s-a aplicat nimic si salariile sunt extrem de mici in cea mai mare parte a cercetarii, exceptând CS I si pe alocuri CS II.

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult