Investitorii la marile burse ale lumii alimentează tendințe de creștere prodigioasă a acțiunilor companiilor care au proiecte de producție a hidroegenului cu resurse regenerabile. Și, pe de altă parte, marii asigurători ai Europei nu îi mai vor de clienți nici pe marii producători de energie din cărbune, pentru că proiectele lor de tranziție verde sunt prea lente.
„Piața de capital a fost surprinsă recent de evoluția prețului acțiunilor producătorului de celule de combustibil cu hidrogen Plug Power (listat pe Nasdaq sub simbolul PLUG, n.r.), care a crescut de la 16 dolari, la începutul lunii noiembrie, până la peste 70 de dolari în mai puțin de trei luni”, semnalează o analiză a casei de brokeraj XTB.
Deși aparent surprinsă de PLUG, piața financiară s-a plasat deja pe orbita adecvării la „tendința verde”, în care a căpătat o relevanță aparte producerea hidrogenului energetic.
Cărbunele, în dizgrația marilor asigurători ai Europei
Pentru ca producția de H2 să fie relevantă economic, realizându-se prin electroliza apei, sunt necesare mari cantități de energie care trebuie să fie din resurse regenerabile. Cărbunele, în schimb, cade tot mai mult în dizgrația lumii financiare.
Axa SA, una dintre cele mai mari companii de asigurări din Europa, a decis să nu mai facă afaceri cu gigantul energetic german RWE AG, pentru că acesta folosește în mare parte cărbunele pentru a produce energie, potrivit Bloomberg, citată de Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA).
Decizia Axa arată cât de pregnantă este tendința de eliminare a cărbunelui, declanșată de politicile climatice europene, la care au răspuns rapid berd și Banca Europeană de Investiții, care nu mai finanțează proiecte legate de combustibilii fosili.
(Citiți și: „Banca Europeană de Investiţii nu va mai finanţa proiecte ce ţin de combustibili fosili”)
„Refuzând caliatea de client uneia dintre cele mai mari companii de utilități ale Europei, pentru că depinde prea mult de cărbune, Axa a stabilit un precedent important pentru sine și pentru alți asigurători”, a spus Peter Bosshard, directorul financiar la organizația nonprofit Sunrise Project, adăugând că RWE trebuie să fie un cont în valoare de milioane de dolari pe an în asigurări.
Nici măcar apelul direct al CEO-ului RWE, Rolf Martin Schmitz, adresat omologului său de la AXA, Thomas Bubert, nu a fost suficient pentru a convinge compania franceză că renunțe la convingerea sa că operațiunile cu cărbune ale RWE sunt prea mari, iar demersurile sale de reducere a amprentei de carbon – prea lente.
Economia hidrogenului atrage bani
„Economia emergentă a hidrogenului” este evaluată la 10.000 de emiliarde de dolari și domeniul a căpătat un nou impuls după ce actualul președinte american, Joe Biden, a răsturnat politica predecesorului său în privința schimbărilor climatice și a promis investiții de 2.000 de miliarde de dolari în proiecte de energie verde, spune analiza XTB.
Au apărut și fonduri de investiții listate la burse (ETF) dedicate economiei hidrogenului. Primul din Europa L&G Hydrogen Economy UCITS ETF (HTWO) este listat la bursele din Londra, Frankfurt, Milano și la SIX Swiss Exchange.
Acest ETF include companii cu o valoare de piață minimă de 200 de milioane de dolari (capitalizare bursieră), care permit producerea de forme mai ieftine și mai curate de hidrogen și cele care sunt așteptate să joace un rol important în această economie.
Acțiunile hodrogenului: Volatile dar multe
Chiar dacă „acțiunile hidrogenului” au o evoluție volatilă (după maximul de 73 de dolari din 26 ianuarie, acțiunea PLUG cotează acum la 47 de dolari), interesul crescut pentru ele denotă o schimbare remarcabilă a politicilor de portofoliu a investitorilor.
Performanțe similare au înregistrat și alte nume din sector precum Fusion Fuel Green (creștere de peste două ori într-o lună până la 25,2 dolari / acțiune, urmată de o corecție până la 16 dolari acum), potrivit datelor Nasdaq.
Plug Power și-a mărit obiectivele de producere a hidrogenului „verde” până la 500 de tone pe zi până în 2025 și la 1.000 de tone pe zi înainte de 2028. Un parteneriat cu grupul sud-coreean SK Group, vizează investiții de capital de 1,6 miliarde de dolari pentru accelerarea implementării hidrogenului ca sursă alternativă de energie pe piețele asiatice.
Fusion Fuel Green (HTOO) este specializată în producția de hidrogen folosind în electrolizoare energia solară. Împreună cu BGR Energy Systems va dezvolta proiecte de hidrogen „verde” în India.
Companiile Enbridge Gas și Cummins finanțează un experiment de 4 milioane de dolari în Ontario, care ar deservi un segment de 3.600 de clienți din rețeaua de distribuție din suburbia Markham din Toronto, potrivit datelor culese de XTB.
Și coloșii energetici sunt în joc
British Petroleum își propune obținerea de emisii nete zero până în 2050 și dorește să dețină o cotă de 10% din piața hidrogenului „verde” și „albastru” (o variantă ceva mai poluantă decât hidrogenul „verde”) în anumite regiuni până în 2030.
În 2020, British Petroleum a investit 1,9 milioane de dolari pentru a explora crearea unei facilități de export de hidrogen „verde” în regiunea de Vest a Australiei și a colaborat cu alte companii energetice pentru a construi o rețea de hidrogen în Germania.
BP participă și la un proiect pan-european, GET H2, alături de marele producător german pe bază de cărbune RWE și de Evonik, Nowega, OGE, RWE, Salzgitter Flachstahl și Thyssengas.
Proiectul este unul de mare interes pentru finanțare europeană, potrivit încadrării în categoria IPCEI „Important Project of Common European Interest”, la care aspiră și Hidroelectrica din România
(Citiți și: „Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea”)
Hidroelectrica va comanda un studiu de fezabilitate în cadrul unui proiect de interes comun european (IPCEI), cu tema „Hidrogen verde pe Dunărea albastră”, la care vor participa mai multe state membre, potrivit strategiei companiei.
Pentru realizarea obiectivelor UE de atingere a neutralității în privința emisiilor până în 2050 sunt necesare investiții de 7,5 trilioane de euro conform expertului Răzvan Nicolescu.
„Întrebarea și preocuparea mea este (…) Câte baterii pentru automobile electrice vom produce în România și le vom vinde în România și în UE? Câte încărcătoare pentru mașini electrice vom produce în România și vom vinde în țările din UE? Câte electrolizoare care produc hidrogen vom produce în România și le vom vinde în EU și așa mai departe”, a declarat Răzvan Nicolescu la conferința „Strategia economiei românești în deceniul care va schimba lumea: Planul de reziliență” organizată de CursDeGuvernare.ro.
Emulația globală pentru H2
Nu doar Uniunea Europeană și (din nou) SUA au strategii privind hidrogenul, potrivit analizei XTB.
China, cel mai mare producător mondial de hidrogen, încorporează hidrogenul în planul său de obținere a neutralității climatice până în 2060. Iar Singapore vizează același obiectiv până în 2050.
De altfel, China și Europa își dispută o piață ce ar putea ajunge la 700 de miliarde de dolari.
(Citiți și: „Războiul hidrogenului” – China și Europa își dispută o piață ce ar putea ajunge la 700 de miliarde de dolari”)
Japonia, care deține cele mai multe stații de alimentare cu hidrogen din lume, dorește să fie lider în sectorul automobilelor alimentate cu hidrogen.
Planul economic al Coreei de Sud prevede ca 30% din orașele sale să fie alimentate integral cu hidrogen până în 2040.
Strategia națională a Australiei privind H2 țintește să profite de momentul de creștere al sectorului de hidrogen, încercând să îl transforme în principalul produs energetic de export. Oficialii australieni susțin că există potențial de creare a mii de noi locuri de muncă în această piață, care poate contribui cu miliarde de dolari la creșterea economică până în 2050.
Deocamdată, „H2 gri” pe piață
Un sector important este cel al transporturilor cu greutate medie și ridicată, unde hidrogenul „verde” (hidrogenul care este obținut printr-un proces bazat pe electricitate provenită dintr-o sursă regenerabilă precum cea solară sau eoliană) este cel mai promițător combustibil cu emisii zero.
Prețul actual al producției de hidrogen „gri” (o variantă mai poluantă care emite dioxid de carbon în atmosferă în momentul combustiei) la scară industrială este de aproximativ 2 EUR pe kg, uneori mai mic, în funcție de condițiile locale.
Când vine vorba de utilizarea hidrogenului drept combustibil de transport, consumatorii plătesc aproximativ 9 EUR pe kg la o stație de alimentare (care sunt destul de rare) și acest aspect trebuie redus cu cel puțin o treime pentru a deveni atractiv, potrivit analizei XTB, specializată mai ales în intermedierea tranzacțiilor cu instrumente de risc.
