sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 noiembrie, 2020

Sănătatea a urcat anul acesta multe trepte în ierarhia priorităților Uniunii Europene, fiind domeniul cu inițiative importante atât la nivelul Comisiei Europene, cât și al Parlamentului European. Deși poate părea că sănătatea a fost cumva pusă în umbră de cele două mari priorități ale executivului european – Green Deal și Digitalizarea, în realitate ambele proiecte conțin numeroase prevederi cu impact pozitiv asupra sănătății populației.

Planul de luptă împotriva cancerului, programul EU4Health și noua Strategie farmaceutică sunt cele trei proiecte cu care Comisia Europeană a venit și va veni până la sfârșitul lui 2020. În 2021 urmează înființarea Agenției europene pentru cercetare biomedicală și crearea unui Centru european pentru centralizarea informațiilor din sănătate. Și în Parlamentul European anul 2020 a venit cu priorități în sănătate, cele mai importante fiind înființarea, în premieră, a Comisiei speciale de luptă împotriva cancerului (BECA) și raportul inițiativă proprie a PE privind criza medicamentelor, raport care atrage atenția asupra situației actuale și propune Comisiei un set de soluții care să fie cuprinse în viitoarea Strategie farmaceutică.

”Parlamentul European a avut și are în continuare rolul unui catalizator și în sănătate. Ca să vă dau doar un exemplu, în PE există grupul de interes numit MEPs Against Cancer care este cel mai longeviv grup informal din legislativul european – din care fac parte și eu-  și care acum are un dialog constant cu Comisia. Prin rezoluțiile adoptate, rapoartele din proprie inițiativă, proiecte pilot pe tema sănătății sau alte activității, membrii PE influențează într-o anumită măsură setarea agendei Comisiei”,  susține europarlamentarul Marian Jean Marinescu.


Legat de faptul că din cauza pandemiei Covid, anul 2020 este anul în care suntem vădit preocupați de sănătate, Marian Marinescu crede că suprapunerea cu pandemia Covid este doar o coincidență, pentru că preocuparea pentru sănătate este mult mai veche: ”Este adevărat că pandemia Covid a impus luarea unui set amplu de măsuri la nivel European, însă preocuparea noastră este mult mai veche. Sănătatea a fost una dintre prioritățile PPE în alegerile europarlamentare din 2019. Grupul PPE a susținut constant nevoia unui proiect coerent de luptă împotriva cancerului și acest proiect a fost un important punct din dialogul nostru cu cetățenii. Pot spune fără să greșesc că efortul PPE stă la baza propunerii unui plan de luptă împotriva cancerului și a înființării Comisiei din Parlament pentru lupta împotriva cancerului.”

”Văd două mari câștiguri, foarte importante pentru noi, românii. ”

În noile inițiative europene privind sănătatea se poate observa creșterea preocupării pentru eliminarea diferențelor între Vest și Est, în ceea ce privește accesul la medicamente, la tratament și îngrijire inovative și mult mai eficiente. În discursul ținut în Parlament, la lansarea Planului de luptă împotriva cancerului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen declara referitor la acest aspect, că pentru o femeie din România, bolnavă de cancer mamar riscul de a deceda este de 16 ori mai mare decât pentru o femeie în aceeași situație, din Italia.

”Văd două mari câștiguri: sănătatea a devenit o prioritate a UE și reducerea inegalităților dintre Vest și Est a devenit la rândul ei, o prioritate a  sănătății. Ori asta este foarte important pentru noi, românii. Mă ocup de multă vreme de sănătate, de lupta împotriva cancerului. Așa am avut ocazia să aflu mult mai mult despre diferența mare în ce privește accesul la sănătate. Iar temerea mea este că această diferență între Vest și Est riscă să crească pe măsură ce cercetarea și inovarea avansează. Ca membru în comisia BECA și în ITRE (Industrie, Cercetare și Energie) merg pe două planuri. Urmăresc toate inițiativele directe pe sănătate și, în același timp sunt atent la programul de cercetare al Uniunii, Horizon Europe. Este foarte important ca de rezultatele cercetării și inovării, cercetare finanțată de UE, să poată beneficia toți cetățenii europeni, indiferent de locul în care s-au născut sau trăiesc”.

Propuneri concrete pentru accesul egal la sănătate

Două rapoarte importante pentru sănătate au trecut anul acesta prin Parlamentul European.


Primul, adoptat deja este o inițiativă proprie a legislativului european privind criza medicamentelor (Shortage of Medicines), care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

”Acest raport are greutate pentru că a fost adoptat înainte de lansarea Strategiei farmaceutice de către Comisia Europeană și așa am trasat deja direcțiile pe care le considerăm importante în viitoarea strategie. La acest raport am reușit să obțin votul în plen pentru amendamente care aduc modificări cu impact concret. În primul rând, am introdus criza medicamentelor drept una dintre prioritățile viitoarei strategii farmaceutice, strategie pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie anul acesta. În plus, criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019. Fără o definiție comună nu există soluție comună.

În plus, am inclus în raport două aspecte esențiale în criza medicamentelor: exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică și Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente.  Lipsa de transparență a prețurilor medicamentelor este una dintre marile probleme când vine vorba de acces egal la sănătate și mă voi lupta în continuare pentru a face lucrurile mult mai transparente dinspre companiile farmaceutice. Nu în ultimul rând, am solicitat Comisiei Europene ca, de acum încolo, în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”, ne-a explicat europarlamentarul Marinescu modificările aduse de amendamentele pe care le-a depus.

Programul UEpentruSănătate (EU4Health), pentru care Parlamentul European  solicită menținerea bugetului de 9 miliarde euro propus de Comisie, are ca obiective consolidarea prevenției, creșterea rezilienței sistemelor de sănătate, reducerea inegalităților și digitalizarea sănătății.

”Este un raport la care s-au depus în primă fază peste 1000 de amendamente. În general, asta se întâmplă pe subiectele de mare interes. Multe dintre amendamentele mele au coincis cu cele ale colegilor și au vizat accesul egal la îngrijire medicală, la tratamente, medicamente și aparatură moderne sau intensificarea acțiunilor privind prevenția prin programe de screening.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În ce privește partea de implementare a programului, am o contribuție semnificativă în solicitarea ca implementarea să se facă prin programe anuale, pentru un control mai bun al rezultatelor; stabilirea clară a criteriilor de acordare a finanțării, printre care: contribuția la accesibilitatea sistemelor de sănătate, contribuția la prevenția bolilor, în special a cancerului, contribuția la  îmbunătățirea accesului la medicamente” a declarat Marian Marinescu.

”Pentru munca în domeniul sănătății mă pregătesc de multă vreme. Mai ales pentru a putea schimba în bine viața celor afectați de cancer. Suntem abia la început. Urmează activitatea intensă în Comisia de luptă împotriva cancerului și noua Strategie farmaceutică. Sunt însă convins că la final, când vom trage linie, vom avea mai multe vieți salvate, pacienți mai bine tratați, familii mai puțin afectate”, își exprimă optimismul europarlamentarul Marinescu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: