miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2020

Președintele Iohannis pleacă joi seara la Bruxelles, unde va participa la Consiliului European din 17-18 iulie, acolo unde liderii UE încearcă să obțină consens pe următorul Cadru Financiar Multianual și pe cea mai disputată componentă a sa – Fondul de Relansare Economică.

Poziția de negociere a fost anunțată de Administrația Prezidențială în urmă cu 2 săptămâni, după o discuție cu președintele Consiliului, Charles Michel, care în baza discuțiilor cu liderii UE 27 a pregătit formula de compromis care va fi discutată la reuniunea din 17-18 iulie.

Șansele unui acord  realizat în acest week-end sunt relative, în ciuda presiunilor Germaniei și Franței, o serie de state- Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia – însistă în a cere condiționarea alocărilor din fondul de recuperare, idee respinsă cel mai puternic de Ungaria și Grecia.

Pozițiile României: bani mai mulți pentru coeziune și agricultură, flexibilitate, menținerea regulii de dezangajare n+3


„În ceea ce privește viitorul buget al Uniunii, Președintele României a subliniat că obiectivul major al țării noastre este obținerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune și agricultură. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menținere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale Uniunii, care funcționează în mod adecvat și care pot oferi soluții eficiente în situațiile de criză”, arăta comunicatul Administrației Prezidențiale emis după o convorbire a președintelui Iohannis șu președintele Consiliului, Charles Michel.

Comunicatul prezintă dicuția celor doi oficiali din care rezultă mandatul României în negocierile de la Bruxelles:

Cu privire la politica de coeziune, Klaus Iohannis a solicitat o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate. Astfel, președintele a susținut creșterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanțarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. De asemenea, s-a exprimat în favoarea menținerii ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională.


Referitor la Politica Agricolă Comună, președintele a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ținând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiții pe termen lung.

„În ceea ce privește plățile directe, Președintele Klaus Iohannis a susținut continuarea procesului de convergență externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. De asemenea, Președintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanțărilor la propriile condiții specifice”, precizează Administrația Prezidențială.

Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre.

Referitor la Planul de redresare economică, președintele susține o alocare totală substanțială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum și pentru un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre.

De asemenea, Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Președintele României s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naționale”, se mai arată în comunicatul de presă.

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: