CCR a amânat pentru 13 ianuarie 2021 sesizarea prin care Guvernul contesta majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor până la nivelul prevăzut în grilă pentru anul 2022.
„Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”, conform calculelor Executivului.
PSD a impus aceste amendamente la rectificarea bugetară din august, a doua din acest an, după ce Guvernul a decis majorarea acestora cu doar 14% din lipsă resurse.
Executivul consideră că Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
Guvernul precizează că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor și studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanțare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli, mai arată Executivul.
Incertitudini mai mari privind investițiile
Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României au relevatconform Minutei BNR, aceleași probleme cu care se confruntă România în ultimii trei ani: presiunile rezultate din creșterea salariilor și pensiilor, adâncirea deficitului de cont și amplificarea incertitudinilor privind investițiile.
„Incertitudini și riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investițiilor, care presupune, la rândul ei, prelungirea influențelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecției”, cred administratorii BNR.
- S-a constatat că „sursa majoră (a incertitudinilor) o constituie viitoarea construcție bugetară, date fiind creșterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 – îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă –, precum și mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziției fiscale, concretizate probabil, cel puțin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiții, incluzându-le pe cele finanțate din fonduri europene”.
