Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

După ce a organizat referendumul, MAI a trimis CCR o adresă cu cifra alegătorilor şi o alta unde nu-şi asumă veridicitatea ei. AEP nu are date

de Vladimir Ionescu 2.8.2012

MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine AEP, care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor, însă a descoperit anul trecut 33.000 de morți pe listele de votare, relatează Mediafax.

În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunţat înaintea referendumului de demitere a preşedintelui şi precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, din subordinea autorităţilor publice locale.

Pe data de 2 august, MAI trimite la CCR o a doua adresă,  în care menţionează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetăţeni care au plecat din ţară, ceea ce ar putea afecta numărul cetăţenilor din listele permanente.

Prezenţa persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofiţerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidenţă a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autorităţile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligaţiei de actualizare a listelor electorale permanente.

În ceea ce priveşte cetăţenii români care au plecat din ţară, MAI spune că aceştia au obţinut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidenţele din ţară întrucât nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român.

“Având în vedere cele prezentate mai sus, ca administrator al bazei de date, MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale. Conform prevederilor legale în vigoare, competenţa de verificare a acestora aparţine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, datele de mai sus pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente”, se arată în adresa MAI.

AEP spune că a găsit 33.000 de morți pe listele de alegători în 2011

La rândul său, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis Curţii Constituţionale că nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie, acestea fiind întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Bazelor de Date, care le-a comunicat Biroului Electoral Central.

AEP mai precizează că atribuţiile sale se referă la monitorizarea şi controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente.

Monitorizarea se realizează prin urmărirea realizării de către primari, împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanei, la termenele prevăzute de lege, a listelor electorale permanente, precum şi înaintarea acestora către judecătorii. Controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente constă în verificarea, la primărie, a înscrierii menţiunilor de radiere sau adăugare în lisa electorală permanentă.

Prin actualizare se înţelege orice operaţiune care impune modificarea listei electorale permanente anterioare. Actualizarea are în vedere şi înscrierea în listă a persoanelor care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv.

“Menţionăm că AEP poate controla numai exemplarul din listele electorale permanente, tipărit şi semnat, conform legii, şi aflat fizic la sediul primăriei, fără a avea acces la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, evidenţă informatizată gestionată de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date”, spune AEP.

AEP invocă un control făcut în 2011 la 1.241 de primării, unde a găsit peste 33.000 de persoane decedate neradiate din liste şi precizează că dispune numai măsuri de sancţionare, neavând atribuţii de a opera modificări în listele electorale, această atribuţie revenind exclusiv primarilor.

“Soluţionarea problemelor privind actualizarea cu acurateţe a listelor electorale permanente, astfel încât acestea să reflecte în mod fidel structura şi dimensiunea corpului electoral, îşi poate găsi rezolvarea prin unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului Electoral, ca instrument de integrare a mai multor surse primare de date deţinute în prezent de instituţiile statului român, respectiv Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Cetăţenie, instanţele judecătoreşti, primarii, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, Direcţia Generală de Paşapoarte, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român în străinătate, precum şi alte instituţii care gestionează date privind identitatea cetăţenilor români”, precizează AEP.

Pentru implementarea Registrului Electoral, proiect iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt necesare resurse umane şi financiare, de care în prezent instituţia noastră nu dispune, precum şi de o perioadă de timp cuprinsă între 1 şi 4 ani, apreciază AEP.

“În concluzie, până la operaţionalizarea Registrului Electoral, AEP nu deţine date proprii din care să rezulte numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente”, precizează Autoritatea.

Şi INS a transmis Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii “nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste”.

“În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”, mai precizează INS.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.8.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult

Stiri

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Vladimir Ionescu

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să… Mai mult

Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult