Exporturile au scăzut în luna mai 2020 cu circa 40% față de aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu 35%, potrivit datelor publicate de INS.
Pe fondul restrângerii puternice a schimburilor externe în pandemie (dar în ușoară revenire față de luna precedentă), deficitul comercial a coborât la doar 1,25 miliarde euro, cea mai redusă valoare din acest an și cu peste 15% mai mic față de mai 2019.
Livrările la extern pe primele cinci din 2020 au însumat 23,75 miliarde de euro iar importurile (inclusiv costurile de transport şi asigurare) au urcat la 31,09 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial pe intervalul ianuarie – mai al anului s-a cifrat la 7,34 miliarde euro. Ceea ce echivalează deja cu 3,3% din PIB estimat pentru anul în curs (1.082 miliarde lei la un curs mediu de 4,84 lei/euro).
Dacă, în termeni absoluți situația nu pare a fi prea gravă, din perspectiva gradului de acoperire a importurilor cu exporturile realizate situația a ajuns la cota de avarie. Adică s-a menținut sub pragul de 80% cumulat de la începutul anului și chiar a scăzut ușor la 79,6%. Ne îndreptăm astfel spre situația din anul de criză 2009, când acest indicator s-a situat sub 78%.
Astfel, ne-am dus undeva spre trei cincimi cu exporturile lunare și am păstrat importurile la două treimi din nivelul uzual. Ceea ce ne-a mai adăugat în mai ( doar) un miliard și un sfert de euro în plus la deficitul rezultat din schimburile externe. Acest dezechilibru în creștere creează dificultăți de gestiune macroeconomică, date fiind și schimburile mai dezaavantajoase cu alte state din regiune.
Deficitul pe relația cu țările UE, temperat spre 75% din cel total
Pe primele cinci luni din 2020, schimburile cu țările din UE au fost de 14,37 miliarde euro la export și 19,04 miliarde euro la import (aproximativ 72% din total la exporturi şi 73% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 6,60 miliarde euro și importuri de 8,43 miliarde euro (circa 28% din total la exporturi şi 27% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 5,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 1,8 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare. După ce crescuse brusc spre 80% la finele primului trimestru al anului, ponderea deficitului cu țările din UE s-a temperat la 75%, dar rămâne peste partea care revine schimburilor cu aceste țări.
Excedentul la mașini și echipamente de transport, topit precum un cub de gheață
Evoluția bună a sectorului de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai aveam pe sold pozitiv semnificativ) de la începutul anului a fost stopată în martie, inversată în aprilie și topită spre dispariție în mai, de efectele crizei Covid. Soldul schimburilor sectoriale ajuns la finele primului trimestru la +455 milioane euro s-a diminuat la doar 145 milioane euro în aprilie și au ajuns la doar +56 milioane euro în mai.
Deficitul pe zona de produse alimentare s-a majorat cu peste 400 milioane de euro într-o singură lună, a traversat pragul de un milliard de euro.
Gradul de acoperire sectorial a importurilor de mâncare din exporturile efectuate s-a dus la doar 66%, față de aproape 100% în urmă cu cinci ani.
Fără a fi în fapt o problemă, aproape s-a dublat în mai deficitul la grupa de materii prime și materiale (-127 milioane euro).
În fine, alt miliard pe minus a provenit din comerțul internațional cu combustibili și lubrifianți ( unde gradul de acoperire a scăzut la 40%) iar soldul negativ al schimburilor de produse chimice și derivate (aici acoperirea importurilor cu exporturi a ajuns la catastrofalul nivel de 24%) a reprezentat 3,6 miliarde de euro sau aproape jumătate din tot minusul consemnat per total.
