Orașul olandez Maastricht marchează marți, 7 februarie, a 25-a aniversare a Tratatului European care îi poartă numele.
Orășelul situat la câțiva kilometri de Liege, Belgia, și Aachen, Germania, a fost locul în care, în decembrie 1991, s-a născut planul ambițios de a integra statele europene într-o singură uniune, între cei care și-au dat acordul pe proiect fiind francezul François Mitterrand şi germanul Helmuth Kohl.
Într-o atmosferă de entuziasm general, după cum povestește Theo Bovens, guvernator al provinciei olandeze Limburg, în noul sediu al guvernului local, edificat pe malul râului Maas, reprezentanți ai celor 12 națiuni care formau la acea dată Comunitatea Economică Europeană au semnat, pe 7 februarie 1992, Tratatul de la Maastricht, care a pus bazele actualei Uniuni Europene și a monedei unice, euro.
25 de ani de la acel moment, după o serie de crize politice, sociale și economice care au culminat cu decizia ieșirii din Uniune a Marii Britanii, cei 120.000 de locuitori ai Maastricht-ului, scrie EurActiv, încă mai cred în rolul esențial, chiar existențial, pe care orașul devenit simbol îl poate juca în viitor.
Scânteia mai e aprinsă
”Cred că trebuie să reaprindem candela, scânteia încă mai e aprinsă, să ne asigurăm că visul european, care a început în urmă cu 25 de ani, nu s-a transformat într-un coșmar. Suntem datori să păstrăm spiritul tratatului și să conștientizăm că Europa traversează o perioadă de profunde incertitudini, are numeroase probleme și se confruntă cu scepticism și mânie”, declară primarul din Maastricht Annemarie Penn-te Strake.
Autoritățile locale olandeze sunt primele care pledează pentru revenirea la valorile și idealurile conținute de tratat, afirmându-și temerea că prea multe state membre UE s-au îndepărtat de acestea.
Nevoia de o altă Europă
Inițiativa autorităților micuței localități olandeze se va materializa printr-un program care va fi trimis la Bruxelles care va conține principalele idei izvorâte din ani de dezbateri asupra modului în care ar trebui reconstruită din temelii Europa.
”Nu avem nevoie de mai puțină Europă, avem nevoie de altă Europă”, afirmă Theo Bovens, critic acerb al statelor care caută soluții individuale la probleme generale.
”Când văd toate schimbările care se petrec în Statele Unite, cred că este un lucru bun că visul european încă rezistă”, afirmă Fabien Ruiter, simplu cetățean al Maastricht-ului.
”Să desenezi astăzi o cale către o Europă puternică este o sarcină foarte dificilă într-o Uniune care este mai mare și mai divergentă decât era acum 25 de ani”, afirmă Sophie Vanhoonacker, expert în afaceri europene la Universitatea din Maastricht.
”Liderii politici ar trebui să fie uniți în acest demers, dar nu sunt sigură că se va întâmpla așa”, a comentat Vanhoonacker pentru AFP.
Tratatul UE, date esențiale
1992, la Maastricht, miniștrii afacerilor externe și miniștrii de finanțe ai celor douăsprezece state membre au semnat Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.
Prin semnarea, la 7 februarie 1992 la Maastricht, a Tratatului Uniunii Europene, în ansamblul constructiei europene s-au produs schimbãri esențiale.
Astfel, Uniunea Europeană are la bază un ansamblu de trei “piloni” (termen consacrat în jargonul comunitar: pillier – în francezã, pillar – în engleză): Comunitatea Europeanã (primul și cel mai consistent “pilon”), politică externă și de securitate comună (PESC) și cooperarea în domeniile justiției și afacerilor interne (JAI).
Prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului de la Maastricht au fost schimbate și o serie de denumiri. Astfel, în loc de “Comunitatea Europeanã” se folosește termenul de “Uniune Europeană” (UE), însă nu trebuie uitat că, în mod concret, Comunitatea Europeană continuă să existe ca parte esențială a Uniunii Europene. În același context, printr-o decizie a sa din 8 noiembrie 1993, “Consiliul CE” devine “Consiliul UE”, iar Comisia CE a devenit Comisia Europeană.
Urmărește-ne pe Google News
