Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Lupta UE cu fumatul / Lobby-ul: Producători, guverne, susținătorii cauzelor nobile

de Iulian Soare 5.12.2013

Încleștarea din instituțiile europene pe directiva care să restricționeze fumatul în UE continuă, deși nu atât de explicit și de public pe cât s-a manifestat la începutul acestui an. E vorba de o uriașă piață accizată – la care nu vor să renunțe nu doar producătorii de tutun, ci nici guvernele care fac bugetele naționale.

Lobby-ul continuă însă și în pauza de respiro. De-o parte și de cealaltă. Presa europeană (de această dată din Cehia și din Germania – țări care s-au opus directivei anti-fumat) intră puțin și în culisele lobby-ului celor care insistă pe adoptarea și apoi aplicarea directivei. Și se întreabă cât din demersul acestora este cauză nobilă și cât este interes comercial.

Prezentăm mai jos câteva din principiile pe marginea cărora se poartă un adevărat ”război al giganților” în jurul industriei tutunului.

***

Dezbaterile în jurul proiectului de Directiva a tutunului au stârnit controverse și zarvă. Miza e complexă și nu privește doar industria tutunului, așa cum ar putea părea la prima vedere. Printre alte prevederi radicale (forma cuboida a pachetelor, interzicerea unor categorii de produse), proiectul stipulează implementarea unui sistem excesiv de urmărire a produselor din tutun pe lanțul de distribuție. Soluția tehnică necesară monitorizării, foarte scumpă de altfel, reprezintă o afacere uriașă, pentru o singură companie. În același timp, industria farmaceutică a investit miliarde în afacerile cu ţigarete electronice, după cum informează instituţii media europene. Iată câteva fațete ale mizei prea puțin vizibile pentru marele public.

În agitaţia generală, creată de discuțiile în jurul sănătății publice, legiuitorul a adoptat un amendament. Potrivit Ceska Pozice, este vorba despre articolul 13 şi Amendamentul 978. Acesta din urmă prevede introducerea unui sistem de monitorizare a traseului produselor din tutun în lanţul de distribuţie în cadrul Uniunii Europene, pentru a permite stabilirea provenienței unui pachet de ţigarete şi urmărirea tuturor celor care l-au manipulat.

În acest caz, conform Ceska Pozice, proiectul de Directivă merge dincolo de planurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care consideră suficientă urmărirea în segmentul angro al lanţului de distribuţie, având în vedere că în acest segment riscul de contrabandă este cel mai ridicat. De asemenea, produsele ar trebui monitorizate nu pe traseul parcurs în cadrul UE, ci în afară, cea mai mare parte a țigaretelor de contrabandă fiind provenite de pe alte piețe, extracomunitare.

O altă problemă este – şi aici apar suspiciunile – că textul amendamentului pare să favorizeze o situaţie în care marcarea ţigaretelor cerută de UE va deveni o afacere pentru o singură companie. Aceasta se datorează faptului că amendamentul precizează că oricine furnizează tehnologie pentru urmărirea produselor din tutun nu trebuie să fie asociat cu industria tutunului. Aceasta exclude sistemul utilizat în prezent de actori importanţi din industrie. Astfel, singura companie rămasă în cursă este SICPA, cu sediul în Elveţia. De precizat că firma elveţiană nu are lobby-işti înregistraţi la Bruxelles.

După cum relatează Ceska Pozice, până în prezent, strategia de afaceri a SICPA s-a concentrat pe anumite ţări. În Lituania, care în prezent deţine preşedinţia UE, firma a evitat o cerere de ofertă şi a încheiat un acord pentru a ajuta guvernul în implementarea unui sistem de monitorizare a băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun. O altă ţară în care SICPA încearcă să obţină sprijin este Franţa, unde mass-media a constatat că fostul şef al administraţiei prezidenţiale Claude Gueant a respins în trecut tehnologia elveţiană, susţinând că „prezintă deficiențe şi nu îi va ajuta în niciun fel pe funcţionarii vamali”. Gueant s-a răzgândit după ce compania a anunţat că intenţionează să deschidă trei fabrici în circumscripţia Ministrului de Finanţe Pierre Moscovici.

Dacă întreaga piaţă UE va fi monopolizată, în joc se află miliarde. Conform Ceska Pozice, aproximativ un miliard de pachete de ţigarete sunt vândute în fiecare an numai în Cehia. Costul unui timbru este de aproximativ 0,03 euro. Aceasta se traduce în cca 30 milioane de euro venituri pentru firma elveţiană doar din Cehia.

Ar trebui menţionat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a agreat soluţia SICPA, catalogând-o ca fiind „incapabilă de a îndeplini cerinţele de monitorizare a traseului produselor din tutun”. Mai mult, comerţul ilicit a crescut în unele ţări în care sistemul a fost implementat, cum ar fi Malaezia.

Nici autoritățile române nu agrează propunerile SICPA, deși compania revine în fiecare an la Ministrul Finanțelor și ANAF, cu soluții pe care le prezintă drept „sigure”, pretinzând că acestea sunt cât pe ce să fie adoptate în Cehia sau Grecia, dar omițând faptul că Turcia e gata să renunțe la contract din cauza deficiențelor. În România, un eventual contract al ANAF cu SICPA ar elimina din ecuație Imprimeria Națională, care produce de ani de zile timbre cu un grad sporit de securizare pentru produsele accizabile (alcool și tutun).

Cine e David și cine Goliat?

E comod să te afli de partea celor buni. Orice ai spune sau ai face e justificat de un scop nobil. Modul Philip Morris de a face lobby, despre care s-a scris acuzator, nu e cu nimic diferit de cel al companiilor din sectorul farmaceutic. Și în tabăra celor ”buni” (ghilimelele nu sunt întâmplătoare), înainte de întâlnirea cu un politician e studiată orientarea acestuia fața de problema pe care vrei să o discuți.

Conform televiziunii germane WDR TV, companiile din sectorul farmaceutic au de obținut câșitguri imense care derivă din clasificarea e-țigaretelor ca produse farmaceutice. Mulți își imaginează lobby-știi ca fiind ”bărbați serioși, sumbri, în costume și cu serviete închise la culoare”. De o parte, industria tutunului, cu afaceri de sute de milioane, de cealaltă parte, grupurile anti-tutun, fără finanțări, de partea cauzelor nobile…Florence Berteletti Kemp de la Smoke Free Partnership (SFP) declară: „La SFP suntem doar doi angajați. Iar pe cei care lucrează la controlul tutunului în Bruxelles poți să îi numeri pe degetele unei mâini.“ În acest caz, istoria biblică a lui David și Goliath ar trebui să funcționeze. Este însă David chiar atât de slab? Christian Feld, jurnalist la postul de televiziune menționat, ne invită să privim mai îndeaproape grupul Smoke Free Partnership. În catalogul European Patient Group, sprijinit de UE, se arată că acești oponenți ai tutunului primesc finanțări din partea  industriei farmaceutice. Așadar, micul nostru David are ca parteneri giganți ca Novartis sau Pfizer. Care este interesul acestora? Să salveze omenirea de la moartea prin fumat, din pur altruism? Sau există mai degrabă interese comerciale concrete în spate?

Țigareta electronică este deja pentru mulți un înlocuitor pentru o țigaretă normală. O viitoare piață uriașă. Industria farmaceutică dorește ca e-țigaretele să fie produse farmaceutice strict controlate, ca și alți substituenți ai nicotinei: guma de mestecat sau plasturii. Lucru susținut și de directorul Smoke Free Partnership: „Dacă e-țigaretele vor fi clasificate ca produse din tutun și vor fi pur și simplu comercializate, cine va investiga calitatea lor?“ Sună rezonabil, nu?

SFP are o reputație bună în calitate de grup independent, inclusiv printre membrii Parlamentului UE. Carl Schlyter (Membru al Parlamentului European, din Suedia): „În căutările mele pe internet nu am găsit nicio legătură cu industria farmaceutică.“ Dagmar Roth-Behrendt (Membru al Parlamentului European, din Germania): „Nu vă pot spune cum se susține această organizație. Nu cunoaștem acest lucru în legatură cu multe organizații neguvernamentale. Cel puțin sunt de acord cu obiectivele acestei organizații.“

Industria farmaceutică a finanțat SFP cu 18.000 euro în 2012 – și indirect cu mult mai mult. În 2009, campania Europa fără tutun, destinată membrilor parlamentului, prin care era subliniată rata deceselor în rândul fumătorilor, era organizată printre alții de SFP și finanțată de Pfizer cu 90.000 euro.

Dar micul David are și alți prieteni. De exemplu, ERS, partener fondator al SFP, organizează conferințe pe probleme de medicină, sponsorizate predominant de industria farmaceutică. ERS și SFP împart aceeași cutie poștală și aceeași adresă de e-mail. Iar dna. Berteletti a făcut parte până de curând din personalul ERS. La momentul votului privind directiva tutunului, SFP solicita membrilor parlamentului să acționeze. La bord apare un nou partener: EFA. Această organizație a primit 490.000 de euro de la industria farmaceutică, conform unui catalog UE.

Situatii similare exista însă oriunde e vorba despre cauza nobilă a stopării fumatului. De exemplu, în România, în 2008, în fața Muzeului Național de Artă, a fost organizată expoziția de fotografii ”Puterea comunicării în campania antifumat”. Evenimentul a marcat la momentul respectiv introducerea pictogramelor pe pachetele de țigări în România și avea printre parteneri tot un mic David- Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. O inițiativă nobilă, sponsorizată de Pfizer. Tot un exemplu din România este programul antifumat, finantat pana de curand de Ministerul Sanatatii, din taxa de viciu impusă pe tutun și alcool, și coordonat de dr. Magdalena Ciobanu. Doamna doctor pneumolog este, în același timp, consilier al Ministrului și expert național pe lângă OMS, și participă activ la lucrările Grupului de Lucru pe Sănătate, de la Bruxelles, în care se dezbat prevederile Proiectului de Directivă a Tutunului. Dubla ipostază de beneficiar și legiuitor ar fi, în orice alt domeniu, un clar conflict de interese. În acest caz e doar un detaliu, care poate fi scuzat de cauza nobilă pentru care luptă dna expert…Dar, să revenim la program. Până de curând, a fost finanțat partial din fondurile Ministerului provenite din taxa de viciu (medicamente și consiliere psihologica), beneficiarii suportând din buzunar o sumă substanțială pentru restul medicamentelor “puse la dispoziție” de o companie farmaceutică parteneră. În 2013, programul antifumat a primit de la buget doar 200.000 lei, față de 2 milioane de lei anul trecut (circa 450.000 euro)! Fie că vorbim despre bani publici sau despre banii fumătorilor, programele antifumat reprezintă o afacere deloc de neglijat pentru companiile farmaceutice.

La nivel european, ce anume a realizat micul David până acum? A atins un fel de punct mort. Adoptarea Proiectului de Directivă a Tutunului nu s-a încheiat încă, se află în faza de trialog. David și Goliath vor participa la următoarea rundă…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Rusia reacționează dur după întâlnirea Iohannis-Trump. Kremlinul pregătește „un set de măsuri”

Razvan Diaconu

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină… Mai mult

Stiri

România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW

Adrian N Ionescu

Piaţa de electricitate din România înregistrează el mai mare preţ spot din regiune, cu livrare miercuri de 63,82 euro pe MWh, sau de 301 lei… Mai mult

Stiri

Victor Negrescu: Președintele PES participă la Congresul PSD

Vladimir Ionescu

Coordonatorul PES activists România, Victor Negrescu (foto), a declarat miercuri pentru Mediafax că președintele PES, Sergei Stanishev, a fost invitat și a confirmat participarea la… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul, dat în judecată de elevi pentru plafonarea decontării transportului școlar

Mariana Bechir

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), unul dintre cele mai active ONG-uri de profil, a depus miercuri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de chemare… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă: România e interesată de portofoliile transporturi, energie sau mediu din noua Comisie Europeană

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că i-a transmis președintelui ales al CE, Ursula von der Leyen, că România este interesată de portofoliile transporturi, energie și… Mai mult

Stiri

Sorina Pintea anunță din nou că va verifica ce s-a întâmplat cu banii pentru investiții primiți de spitale

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății a anunțat miercuri că demarează procesul identificării spitalelor ce au beneficiat de fonduri publice pentru investiții, dar nu le-au folosit și riscă acum… Mai mult

Stiri

Agentul guvernamental al României, care pledase la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea, eliberat din funcție

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă l-a eliberat din funcție pe Viorel Mocanu (foto), agentul guvernamental al României la CEDO care a pledat la Strasbourg în favoarea lui… Mai mult