La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Lumea post-criză. Iuliu Winkler: Nu doar globalizatorii, ci şi globalizaţii trebuie să aibă de câştigat

de Razvan Diaconu 4.10.2011

Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie, „profeţii crizei”, vizionarii viitorului proxim se contrazic.

Cum va arăta, totuşi, economia post-criză?

Cum văd însă economiştii români lumea post-criză? Pentru configurarea unei viziuni minime asupra viitorului iminent, am formulat trei întrebări:

1.Care ar fi principalele 3 lucruri care cu siguranţă că se vor schimba ireversibil în sistemele economice/economia mondială, în baza învăţămintelor pe care suntem siliţi să le tragem din această criză? În ce va consta diferenţa fundamentală faţă de lumea de dinainte de această criză?

2.Care ar fi principalele 3 lucruri la care nu trebuie să se renunţe din principiile economiei mondiale de dinainte de criză ? Care sunt pericolele care ameninţă lucrurile de păstrat?

3.Cum ar putea arăta lumea peste, să zicem, 10 ani, modelată de această criză: atât din punct de vedere al sistemelor economice, cât şi al raporturilor de pe harta economică mondială?

Astăzi răspunde la cele trei întrebări Iuliu Winkler, economist, europarlamentar  UDMR:

1.

Globalizarea nu este un fenomen, ci un proces. Ea nu se întâmplă singură, ci este promovată. Globalizarea va trebui pusă într-un cadru al avantajului reciproc. Nu doar globalizatorii, dar și globalizații trebuie să aibă de câștigat. Modelul social european ar trebui să aibă o mai mare influență în modul în care globalizarea va fi condusă și modelată. Globalizarea nu înseamnă binele absolut, după cum localismul protecționist și izolaționist nu mai este o opțiune viabilă azi. Este dezirabil să ne propunem construirea echilibrului dintre globalizarea indusă de elitele mondiale și conștiințele, identitățile și valorile locale.

În Europa, acest echilibru ar putea purta numele de glocalizare, aceasta fiind trăsătura unei Europe Unite, o Europă a comunităților și regiunilor, diferită de Uniunea Europeană de astăzi, care este o uniune a statelor naționale.

Virtualizarea economiei globale nu reprezintă un viitor implacabil al vieții noastre. Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii. Orice economie care renunță la componenta industrială și manufacturieră va pierde cercetarea, inovația, va pierde motivația educației și, în cele din urmă, va rămâne fără spirit antreprenorial. Europa și-a pierdut competitivitatea în competiția globală tocmai din cauza acestei abordări greșite. De aceea, bătrâna Europă are nevoie de cei mai noi dintre membrii săi, de Europa tânără, care încă nu a căzut în această capcană.

Încrederea este cel mai important lucru care trebuie recâștigat pentru a putea ieși din criză. Funcționarea economiei globale în aceeași măsură cu funcționarea globală a societății sunt determinate de noile medii de comunicare. Noile medii de comunicare necesită o nouă atitudine politică. Politica însăși trebuie reinventată. Ceea ce se întâmplă astăzi este, din nenorocire, primatul cantității în noua comunicare în detrimentul substanței și a acțiunii. Superficialitatea actului politic este înspăimântătoare și devine contraproductivă. Leadership-ul politic trebuie reinventat în noile condiții, pentru că altfel acesta nu poate fi înlocuit de pluralismul vocilor din comunicare.

2.

Principiile de păstrat sunt evident cele legate de cooperare, de avantaj reciproc, deschidere, dialog. Ca atare, instituțiile globale trebuie modernizate, flexibilizate, asigurându-se atât legitimitatea lor în noul sistem global, dar și eficiența acțiunii acestora. Avem nevoie de ele.

Ca instituții constituite în urmă cu peste jumătate de secol la ieșirea din războiul mondial și reflectând un echilibru de putere acum depășit, pe de altă parte ca instituții ale globalizării fără frână, care a dus al criza în care ne aflăm, acestea nu au nevoie, acum, doar de un lifting, ci trebuie supuse unor schimbări profunde. Pentru că ele, la rândul lor, trebuie să gireze transformările de care este nevoie la nivel global.

Sistemul multipolar în care trăim și acționăm este marcat de echilibre dinamice și fragile, dar nu poate fi unul al învingătorilor și al învinșilor. Principiile etice care trebuie repuse pe rol trebuie să fie valabile pentru toți actorii sistemului global, fie ei actori statali sau corporații.

Principalul pericol care amenință toate acestea este lăcomia, lipsa de responsabilitate și viziune.

3.

Lumea care va ieși din criză în anii următori, care va înțelege că mai important decât câștigul imediat este profitul acumulat pe termen lung, care va putea să impună limite lăcomiei și își va aminti de principiile umaniste, va fi o lume multipolară. Harta economică mondială va semăna foarte mult cu cea de astăzi, iar vedetele și problemele din sistemul global vor fi în bună măsură aceleași. În profunzime, însă, diferențele vor fi foarte mari pentru că ele vor reflecta o viziune consistentă asupra viitorului planetei și răspunderea pentru generațiile viitoare. Alternativa la o asemenea evoluție este sumbră, ea ar însemna și extinderea petelor negre pe o hartă globală a democrației.

*

Dacă, în 2010, erau analiști economici și politici care se preocupau de ieșirea din criză, de învățămintele care puteau fi trase din aceasta, din păcate, acum, la finalul anului 2011, ne aflăm în situația în care nimeni nu mai crede într-o ieșire grabnică din criză. Se alcătuiesc diverse scenarii pentru modul în care criza va evolua în continuare.

Criza financiară, economică și socială ia diverse turnuri în diferitele subansamble ale pieței globale, devenind criza datoriilor suverane în Europa, criza stagnării în Japonia, o criză a locurilor de muncă în SUA, prefigurând noi bule pentru economiile emergente care prezintă o creștere economică periculoasă prin lipsă de consistență. Este mult prea devreme să tragem concluzii, deoarece gradul de predictibilitate a evenimentelor care ar putea să se declanșeze chiar în săptămânile următoare este din ce în ce mai scăzut.

Eu mă număr printre optimiști. Cred că Uniunea Europeană își va găsi vocea comună, va declanșa o tranziție accelerată, chiar un marș forțat către constituirea Europei Unite, adică al transferului de suveranitate dinspre statele membre către instituțiile Europei comunitare sub primatul democratic al Parlamentului European, singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii europeni.

Mai cred că și Grupul celor 20, sub presiunea catastrofei iminente, va pune în fapt deciziile anunțate în cursul anului 2010, dar nerealizate până azi. De aceea, răspunsurile mele se bazează pe un scenariu pozitiv și nicidecum pe unul apocaliptic. Admit, însă, faptul că autorii scenariilor negative au multe argumente pentru a fi pesimiști, dar adeverirea profețiilor apocaliptice înseamnă și sfârșitul democrației așa cum o cunoaștem la început de secol XXI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult