fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Lumea post-criză. Iuliu Winkler: Nu doar globalizatorii, ci şi globalizaţii trebuie să aibă de câştigat

de Razvan Diaconu 4.10.2011

Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie, „profeţii crizei”, vizionarii viitorului proxim se contrazic.

Cum va arăta, totuşi, economia post-criză?

Cum văd însă economiştii români lumea post-criză? Pentru configurarea unei viziuni minime asupra viitorului iminent, am formulat trei întrebări:

1.Care ar fi principalele 3 lucruri care cu siguranţă că se vor schimba ireversibil în sistemele economice/economia mondială, în baza învăţămintelor pe care suntem siliţi să le tragem din această criză? În ce va consta diferenţa fundamentală faţă de lumea de dinainte de această criză?

2.Care ar fi principalele 3 lucruri la care nu trebuie să se renunţe din principiile economiei mondiale de dinainte de criză ? Care sunt pericolele care ameninţă lucrurile de păstrat?

3.Cum ar putea arăta lumea peste, să zicem, 10 ani, modelată de această criză: atât din punct de vedere al sistemelor economice, cât şi al raporturilor de pe harta economică mondială?

Astăzi răspunde la cele trei întrebări Iuliu Winkler, economist, europarlamentar  UDMR:

1.

Globalizarea nu este un fenomen, ci un proces. Ea nu se întâmplă singură, ci este promovată. Globalizarea va trebui pusă într-un cadru al avantajului reciproc. Nu doar globalizatorii, dar și globalizații trebuie să aibă de câștigat. Modelul social european ar trebui să aibă o mai mare influență în modul în care globalizarea va fi condusă și modelată. Globalizarea nu înseamnă binele absolut, după cum localismul protecționist și izolaționist nu mai este o opțiune viabilă azi. Este dezirabil să ne propunem construirea echilibrului dintre globalizarea indusă de elitele mondiale și conștiințele, identitățile și valorile locale.

În Europa, acest echilibru ar putea purta numele de glocalizare, aceasta fiind trăsătura unei Europe Unite, o Europă a comunităților și regiunilor, diferită de Uniunea Europeană de astăzi, care este o uniune a statelor naționale.

Virtualizarea economiei globale nu reprezintă un viitor implacabil al vieții noastre. Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii. Orice economie care renunță la componenta industrială și manufacturieră va pierde cercetarea, inovația, va pierde motivația educației și, în cele din urmă, va rămâne fără spirit antreprenorial. Europa și-a pierdut competitivitatea în competiția globală tocmai din cauza acestei abordări greșite. De aceea, bătrâna Europă are nevoie de cei mai noi dintre membrii săi, de Europa tânără, care încă nu a căzut în această capcană.

Încrederea este cel mai important lucru care trebuie recâștigat pentru a putea ieși din criză. Funcționarea economiei globale în aceeași măsură cu funcționarea globală a societății sunt determinate de noile medii de comunicare. Noile medii de comunicare necesită o nouă atitudine politică. Politica însăși trebuie reinventată. Ceea ce se întâmplă astăzi este, din nenorocire, primatul cantității în noua comunicare în detrimentul substanței și a acțiunii. Superficialitatea actului politic este înspăimântătoare și devine contraproductivă. Leadership-ul politic trebuie reinventat în noile condiții, pentru că altfel acesta nu poate fi înlocuit de pluralismul vocilor din comunicare.

2.

Principiile de păstrat sunt evident cele legate de cooperare, de avantaj reciproc, deschidere, dialog. Ca atare, instituțiile globale trebuie modernizate, flexibilizate, asigurându-se atât legitimitatea lor în noul sistem global, dar și eficiența acțiunii acestora. Avem nevoie de ele.

Ca instituții constituite în urmă cu peste jumătate de secol la ieșirea din războiul mondial și reflectând un echilibru de putere acum depășit, pe de altă parte ca instituții ale globalizării fără frână, care a dus al criza în care ne aflăm, acestea nu au nevoie, acum, doar de un lifting, ci trebuie supuse unor schimbări profunde. Pentru că ele, la rândul lor, trebuie să gireze transformările de care este nevoie la nivel global.

Sistemul multipolar în care trăim și acționăm este marcat de echilibre dinamice și fragile, dar nu poate fi unul al învingătorilor și al învinșilor. Principiile etice care trebuie repuse pe rol trebuie să fie valabile pentru toți actorii sistemului global, fie ei actori statali sau corporații.

Principalul pericol care amenință toate acestea este lăcomia, lipsa de responsabilitate și viziune.

3.

Lumea care va ieși din criză în anii următori, care va înțelege că mai important decât câștigul imediat este profitul acumulat pe termen lung, care va putea să impună limite lăcomiei și își va aminti de principiile umaniste, va fi o lume multipolară. Harta economică mondială va semăna foarte mult cu cea de astăzi, iar vedetele și problemele din sistemul global vor fi în bună măsură aceleași. În profunzime, însă, diferențele vor fi foarte mari pentru că ele vor reflecta o viziune consistentă asupra viitorului planetei și răspunderea pentru generațiile viitoare. Alternativa la o asemenea evoluție este sumbră, ea ar însemna și extinderea petelor negre pe o hartă globală a democrației.

*

Dacă, în 2010, erau analiști economici și politici care se preocupau de ieșirea din criză, de învățămintele care puteau fi trase din aceasta, din păcate, acum, la finalul anului 2011, ne aflăm în situația în care nimeni nu mai crede într-o ieșire grabnică din criză. Se alcătuiesc diverse scenarii pentru modul în care criza va evolua în continuare.

Criza financiară, economică și socială ia diverse turnuri în diferitele subansamble ale pieței globale, devenind criza datoriilor suverane în Europa, criza stagnării în Japonia, o criză a locurilor de muncă în SUA, prefigurând noi bule pentru economiile emergente care prezintă o creștere economică periculoasă prin lipsă de consistență. Este mult prea devreme să tragem concluzii, deoarece gradul de predictibilitate a evenimentelor care ar putea să se declanșeze chiar în săptămânile următoare este din ce în ce mai scăzut.

Eu mă număr printre optimiști. Cred că Uniunea Europeană își va găsi vocea comună, va declanșa o tranziție accelerată, chiar un marș forțat către constituirea Europei Unite, adică al transferului de suveranitate dinspre statele membre către instituțiile Europei comunitare sub primatul democratic al Parlamentului European, singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii europeni.

Mai cred că și Grupul celor 20, sub presiunea catastrofei iminente, va pune în fapt deciziile anunțate în cursul anului 2010, dar nerealizate până azi. De aceea, răspunsurile mele se bazează pe un scenariu pozitiv și nicidecum pe unul apocaliptic. Admit, însă, faptul că autorii scenariilor negative au multe argumente pentru a fi pesimiști, dar adeverirea profețiilor apocaliptice înseamnă și sfârșitul democrației așa cum o cunoaștem la început de secol XXI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene, structura noului Consiliu General al Capitalei

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult