fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Lumea post-criză. Iuliu Winkler: Nu doar globalizatorii, ci şi globalizaţii trebuie să aibă de câştigat

de Razvan Diaconu 4.10.2011

Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie, „profeţii crizei”, vizionarii viitorului proxim se contrazic.

Cum va arăta, totuşi, economia post-criză?

Cum văd însă economiştii români lumea post-criză? Pentru configurarea unei viziuni minime asupra viitorului iminent, am formulat trei întrebări:

1.Care ar fi principalele 3 lucruri care cu siguranţă că se vor schimba ireversibil în sistemele economice/economia mondială, în baza învăţămintelor pe care suntem siliţi să le tragem din această criză? În ce va consta diferenţa fundamentală faţă de lumea de dinainte de această criză?

2.Care ar fi principalele 3 lucruri la care nu trebuie să se renunţe din principiile economiei mondiale de dinainte de criză ? Care sunt pericolele care ameninţă lucrurile de păstrat?

3.Cum ar putea arăta lumea peste, să zicem, 10 ani, modelată de această criză: atât din punct de vedere al sistemelor economice, cât şi al raporturilor de pe harta economică mondială?

Astăzi răspunde la cele trei întrebări Iuliu Winkler, economist, europarlamentar  UDMR:

1.

Globalizarea nu este un fenomen, ci un proces. Ea nu se întâmplă singură, ci este promovată. Globalizarea va trebui pusă într-un cadru al avantajului reciproc. Nu doar globalizatorii, dar și globalizații trebuie să aibă de câștigat. Modelul social european ar trebui să aibă o mai mare influență în modul în care globalizarea va fi condusă și modelată. Globalizarea nu înseamnă binele absolut, după cum localismul protecționist și izolaționist nu mai este o opțiune viabilă azi. Este dezirabil să ne propunem construirea echilibrului dintre globalizarea indusă de elitele mondiale și conștiințele, identitățile și valorile locale.

În Europa, acest echilibru ar putea purta numele de glocalizare, aceasta fiind trăsătura unei Europe Unite, o Europă a comunităților și regiunilor, diferită de Uniunea Europeană de astăzi, care este o uniune a statelor naționale.

Virtualizarea economiei globale nu reprezintă un viitor implacabil al vieții noastre. Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii. Orice economie care renunță la componenta industrială și manufacturieră va pierde cercetarea, inovația, va pierde motivația educației și, în cele din urmă, va rămâne fără spirit antreprenorial. Europa și-a pierdut competitivitatea în competiția globală tocmai din cauza acestei abordări greșite. De aceea, bătrâna Europă are nevoie de cei mai noi dintre membrii săi, de Europa tânără, care încă nu a căzut în această capcană.

Încrederea este cel mai important lucru care trebuie recâștigat pentru a putea ieși din criză. Funcționarea economiei globale în aceeași măsură cu funcționarea globală a societății sunt determinate de noile medii de comunicare. Noile medii de comunicare necesită o nouă atitudine politică. Politica însăși trebuie reinventată. Ceea ce se întâmplă astăzi este, din nenorocire, primatul cantității în noua comunicare în detrimentul substanței și a acțiunii. Superficialitatea actului politic este înspăimântătoare și devine contraproductivă. Leadership-ul politic trebuie reinventat în noile condiții, pentru că altfel acesta nu poate fi înlocuit de pluralismul vocilor din comunicare.

2.

Principiile de păstrat sunt evident cele legate de cooperare, de avantaj reciproc, deschidere, dialog. Ca atare, instituțiile globale trebuie modernizate, flexibilizate, asigurându-se atât legitimitatea lor în noul sistem global, dar și eficiența acțiunii acestora. Avem nevoie de ele.

Ca instituții constituite în urmă cu peste jumătate de secol la ieșirea din războiul mondial și reflectând un echilibru de putere acum depășit, pe de altă parte ca instituții ale globalizării fără frână, care a dus al criza în care ne aflăm, acestea nu au nevoie, acum, doar de un lifting, ci trebuie supuse unor schimbări profunde. Pentru că ele, la rândul lor, trebuie să gireze transformările de care este nevoie la nivel global.

Sistemul multipolar în care trăim și acționăm este marcat de echilibre dinamice și fragile, dar nu poate fi unul al învingătorilor și al învinșilor. Principiile etice care trebuie repuse pe rol trebuie să fie valabile pentru toți actorii sistemului global, fie ei actori statali sau corporații.

Principalul pericol care amenință toate acestea este lăcomia, lipsa de responsabilitate și viziune.

3.

Lumea care va ieși din criză în anii următori, care va înțelege că mai important decât câștigul imediat este profitul acumulat pe termen lung, care va putea să impună limite lăcomiei și își va aminti de principiile umaniste, va fi o lume multipolară. Harta economică mondială va semăna foarte mult cu cea de astăzi, iar vedetele și problemele din sistemul global vor fi în bună măsură aceleași. În profunzime, însă, diferențele vor fi foarte mari pentru că ele vor reflecta o viziune consistentă asupra viitorului planetei și răspunderea pentru generațiile viitoare. Alternativa la o asemenea evoluție este sumbră, ea ar însemna și extinderea petelor negre pe o hartă globală a democrației.

*

Dacă, în 2010, erau analiști economici și politici care se preocupau de ieșirea din criză, de învățămintele care puteau fi trase din aceasta, din păcate, acum, la finalul anului 2011, ne aflăm în situația în care nimeni nu mai crede într-o ieșire grabnică din criză. Se alcătuiesc diverse scenarii pentru modul în care criza va evolua în continuare.

Criza financiară, economică și socială ia diverse turnuri în diferitele subansamble ale pieței globale, devenind criza datoriilor suverane în Europa, criza stagnării în Japonia, o criză a locurilor de muncă în SUA, prefigurând noi bule pentru economiile emergente care prezintă o creștere economică periculoasă prin lipsă de consistență. Este mult prea devreme să tragem concluzii, deoarece gradul de predictibilitate a evenimentelor care ar putea să se declanșeze chiar în săptămânile următoare este din ce în ce mai scăzut.

Eu mă număr printre optimiști. Cred că Uniunea Europeană își va găsi vocea comună, va declanșa o tranziție accelerată, chiar un marș forțat către constituirea Europei Unite, adică al transferului de suveranitate dinspre statele membre către instituțiile Europei comunitare sub primatul democratic al Parlamentului European, singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii europeni.

Mai cred că și Grupul celor 20, sub presiunea catastrofei iminente, va pune în fapt deciziile anunțate în cursul anului 2010, dar nerealizate până azi. De aceea, răspunsurile mele se bazează pe un scenariu pozitiv și nicidecum pe unul apocaliptic. Admit, însă, faptul că autorii scenariilor negative au multe argumente pentru a fi pesimiști, dar adeverirea profețiilor apocaliptice înseamnă și sfârșitul democrației așa cum o cunoaștem la început de secol XXI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Economii de 2 miliarde de euro pe an ca urmare a plafonării comisioanelor interbancare pentru tranzacțiile cu cardul – analiză CE

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult

Stiri

Banca Mondială promovează România în categoria statelor cu venituri mari. Decizia influențează rating-ul și negocierile pentru aderarea la OECD

Alexandra Pele

Banca Mondială a promovat România în categoria țărilor cu venituri mari, după încorporarea evoluțiilor din 2019 (venit pe locuitor de 12,630 de dolari), ”aspect important… Mai mult

Europa

Mini-summit la Bruxelles pentru deblocarea negocierilor pe pachetul de relansare economică a UE

Victor Bratu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat organizarea unui mini-summit la Bruxelles pe data de 8 iulie, la care sunt invitați președinții Consiliului,… Mai mult

Europa

Guvernul francez a demisionat – președintele Macron anunțase surprinzător intenția unei remanieri

Iulian Soare

Premierul francez Edouard Philippe (foto) a înaintat preşedintelui Emmanuel Macron, vineri, 3 iulie, demisia guvernului său. Demisia guvernului apare în ziua în care presa franceză… Mai mult

Stiri

Ministerul Sănătății anunță posibilitatea prelungirii stării de alertă. Poliția și Jandarmeria, misiuni de week-end la munte și la mare

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunţat vineri că Guvernul pregăteşte un proiect de lege pentru a fi clarificate noțiunile de boală transmisibilă, de izolare și… Mai mult

Stiri

4 oferte depuse la licitaţia de elicoptere pentru IGSU – contract de 273 mil. euro

Vladimir Ionescu

Până la termenul limită din 29 iunie au fost depuse patru oferte pentru licitația de elicoptere inițiată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU),… Mai mult