Construcțiile inginerești, respectiv lucrările de infrastructură au înregistrat o scădere de 3,8% în primele opt luni din acest an față de aceeași perioadă din 2021, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșteri au avut loc la clădirile nerezidențiale (+15,9%) și la clădirile rezidențiale (+6,1%).
Volumul lucrărilor de construcții a crescut în primele opt luni ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,5%, creștere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (+12,6%), lucrările de reparații capitale (+2,7%) și la lucrările de construcții noi (+2,2%).
Sectorul construcțiilor contribuie cu circa 6,6% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) ar României, cu aproape două puncte procentuale mai puțin decât în urmă cu un deceniu. În ceea ce privește contribuția la creșterea economică a România, aportul construcțiilor este relativ modest. În trimestrul al doilea al acestui an, acesta a fost de 0,2 pp (din 5,1%), potrivit datelor INS.
(Citește și: ”În căutarea direcției corecte: Evoluția structurii economice a României în ultimul deceniu”)
Investițiile publice, cu o treime sub program
Cheltuielile de capital ale statului, respectiv investițiile finanțate exclusiv de la buget, au fost extrem de reduse în prima jumătate a anului. Până în iunie, acestea s-au menținut sub nivelul din 2021.
Până în august, cheltuielile de capital au urcat la 16,5 miliarde de lei, cu 10% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Ceva mai bine au mers proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, pentru care s-au cheltuit în primele opt luni din 2022 21,15 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât anul trecut.
Cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 33 de miliarde de lei, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost de 30,2 miliarde de lei, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Deși investițiile statului au fost ceva mai ridicate decât cele de anul trecut, acestea au fost semnificativ mai mici decât calculele făcute de guvern la începutul anului. Astfel, în primul semestru, spre exemplu, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare europeană s-au situat la doar 70,9% din program, iar cheltuielile de capital au fost de doar 66,9% din proiecția aferentă Legii bugetului, reiese din alte documente ale MFP.
***
Un răspuns
Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca NATIE avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
Importante sunt si tezele, cu referire la stat, a unor inaintasi precum: Nicolae Filimon – “Nimic nu e mai periculos pentru un stat ce voieste a se reorganiza, decat a da franele guvernului pe mana parvenitilor, meniti din conceptiune a fi slugi si educati int-un mod cum sa poata scoate lapte din piatra cu orice pret!”; Francesco Orestano – “Cand intr-un stat slabeste sau inceteaza disciplina principiilor, isi ia avant anarhia egoismelor.”; Mihail Kogalniceanu – “Puterea si fericirea unui stat se afla in puterea si fericirea multimii adica a natiei.”
IN ROMANIA ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” Teodoru Radu, Biografii de razboi ed. Eminescu ,1980, pag. 130
Iar ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” Crainic Nichifor, Zile albe, zile negre ed. Gandirea , Bucuresti, 1991, pag. 211-212.
In ultimii 33 de ani sistemul politic din Romania nu a dovedit ca detine macar un plan (ce sa mai discutam de strategii) pentru redresare nationala, indiferent de ideologie care oricum există numai la nivel declarativ deoarece în realitate aceasta lipseşte cu desăvârşire.