Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Europa

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în… Mai mult

29.09.2019

Cronicile

Lucian Croitoru / TVA 19%. Prea mult și prea devreme în politica fiscală

de Lucian Croitoru 25.6.2015

lucian-croitoru-S-a decis. TVA va scădea la 19 la sută începând cel târziu din ianuarie 2016. Mulți ar crede că este o măsură bună, dar nu este. În ansamblul politicilor este chiar periculoasă, din mai multe motive.

În primul rând, mărește deficitul bugetar la niveluri la care vom ajunge în procedura de deficit excesiv, dacă nu vor fi măsuri compensatorii. Dar care ar fie acelea? Credibilitatea economiei noastre în fața investitorilor se reduce și investițiile, și așa aflate la un nivel redus, vor scădea și mai mult, reducând perspectivele creșterii economice.

În al doilea rând, deficitul nefiind sustenabil, imediat ce vor trece alegerile, măsuri corective vor fi necesare. Toți investitorii știu asta și se abțin de la investiții pe termen lung până când planul de impozite va deveni predictibil cu adevărat, cine știe când.

În al treilea rând, creșterea deficitului bugetar, se alătură condițiilor care vor duce la pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară, așa cum vom explica imediat.

Într-un articol recent, publicat pe cursdeguvernare.ro am subliniat că este posibil ca producția actuală să ajungă să fie din nou egală cu producția potențială, poate chiar în 2015 sau pe la jumătatea anului 2016. Acest rezultat este acompaniat de un context care face mai stringentă ca oricând nevoia de a menține coerența dintre politica fiscală și cea monetară.

Pentru a mă referi doar la componenta economică a acestui context (nu și la cea militară și geostrategică), am menționat (i) nivelul redus al ratelor dobânzii din țările dezvoltate și (ii) creșterea economică din România la rate mai mari decât cele potențiale. Chiar dacă în SUA, Fed va relua creșterea ratelor dobânzii în septembrie, creșterile vor fi relativ mici, astfel că, în comparație cu rata noastră de politică monetară diferențele tot mari vor rămâne, în principiu invitând intrări de noi capitaluri, mai degrabă speculative.

Situațiile (i) și (ii) pot duce la pierderea ratei dobînzii de politică monetară. Pe de o parte, BNR ar avea nevoie să scadă rata dobânzii pentru a evita aprecierea leului, iar pe de altă parte ar avea nevoie să crească rata dobânzii după închiderea gap-ului negativ al PIB, probabil din 2016, pentru a tempera inflația care ar apărea dacă ratele de creștere economică vor rămâne mai mari ca cele potențiale[1].

Această dilemă ar putea fi evitată fie dacă (a) ratele dobânzii de politică monetară ar crește rapid în țările dezvoltate, ceea ce este improbabil, mai ales în zona euro, fie dacă (b) ar apărea un excedent de economisiri, adică un surplus de cont curent în România. Acest surplus ar putea juca rolul de „instrument de politică monetară” până când BCE, Fed, Banca Angliei ar crește ratele dobânzii la niveluri care să nu mai fie constrângeri în sensul menționat la punctul (a).

Poate că această a doua condiție s-ar fi îndeplinit încă din 2014 dacă guvernul nu făcea cheltuieli în 2014 în contul anului 2015. Ea s-ar fi putut îndeplini și în 2015 și 2016 dacă nu se adopta noul pachet fiscal centrat pe reducerea TVA de la 24 la 19 la sută.

Cu acest pachet fiscal, estimările făcute de Consiliul Fiscal referitor la creșterea deficitului bugetar de la 1,5 la sută din PIB în 2015 (1 la sută din PIB în definiția structurală) la 3,1 (3,2) la sută în 2016, la 2,7 (3,3) la sută în 2017, la 3,5 (4,7) la sută din PIB în 2018 și la 3,7 (5,5) la sută din PIB în 2019 sa-ar putea să rămînă valabile, dacă nu chiar subestimate.

Această deteriorare a deficitului bugetar nu va permite apariția unui excedent de economisiri. Creșterea deficitului ar fi fost, poate, de înțeles dacă economia ar fi continuat să crească la rate mici, întârziind atingerea nivelului potențial. Dar nu este cazul.

Care este rezultatul general al adoptării pachetului fiscal? Desigur, reducerea TVA la nivelul de dinainte de 2010 rămâne un obiectiv corect în principiu. El trebuie insă atins în condiții care să nu aibă costuri mai mari ca beneficiile. Până se vor crea acele condiții pare să mai fie nevoie de ceva timp.

Până atunci, în termenii producției, rezultatul pachetului fiscal este accelerarea temporară a consumului pe fondul menținerii la niveluri relativ reduse ale investițiilor și, astfel, ale PIB potențial. Pe termen mai lung, aceasta duce la deteriorarea perspectivelor privind crearea de locuri de muncă la nivelurile normale, precum și la creșterea vulnerabilității față de inflație.

Dat fiind nivelul scăzut al PIB potențial și perspectiva menținerii lui la niveluri relativ joase, virtual chiar și intrări relativ mici de capitaluri vor putea muta PIB actual peste nivelul său potențial, ducând la presiuni inflaționiste. În termeni de administrare a economiei, vom avea o politică fiscală necredibilă și, posibil, pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară.

Pe scurt, intrăm în curbe după ce ne-am dezactivat frânele și ne-am blocat volanul. Sau, așa cum am spus în titlu, se vrea o ajustre prea mare și prea devreme în raport cu condițiile care ar transforma ajustarea în ceva bun pentru economie în ansamblu.

Bibliografie

Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/.

[1] În acest articol presupunem că intrările mari de capitaluri atrase de o rată a dobânzii scăzuă va determina atât aprecierea leului, cât și creșterea anticipațiilor inflaționiste, așa cum s-a mai întâmplat în perioada 2006-2008. Evident, șocuri pozitive pe partea ofertei ar putea, de asemenea să tempereze inflația, dar acestea sunt, prin definiție, impredictibile.

***

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Reuniune a miniștrilor de Externe din UE – Franța cere embargo pe exportul de arme către Turcia

Iulian Soare

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare impunerea embargoului pe exportul de arme către Ankara, a declarat luni ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le… Mai mult

Stiri

Voucherele de vacanță – reset: în extrasezon – 2.080 lei, în loc de 1.450lei

Vladimir Ionescu

Autoritățile vor să introducă vouchere de vacanță ce pot fi utilizate exclusiv în perioadele aprilie-mai și octombrie-noiembrie, având o valoare mai mare decât cea a… Mai mult

Stiri

Proiect MFP: Primăriile ar avea nevoie de 8,5 miliarde de lei. Guvernul va repartiza doar 1,5 miliarde

Alexandra Pele

Autorităţile locale au solicitat guvernului completarea bugetelor cu circa 8,5 miliarde de lei, din care 4,7 miliarde pentru funţionare şi diferenţa pentru dezvoltare (investiţii), reiese… Mai mult

Stiri

Nobelul pentru Economie – atribuit autorilor unor cercetări pentru combaterea sărăciei

Iulian Soare

Al 51-lea Premiu Nobel pentru Economiei le-a fost atribuit lui Esther Duflo, Michael Kremer şi Abhijit Banerjee, toţi trei specialişti în dezvoltare şi sărăcie, pentru… Mai mult

Stiri

“Exerciții militare strategice” în Rusia – participă 12.000 militari

Vladimir Ionescu

Rusia va efectua, începând de marţi şi până joi, exerciţii militare strategice care includ lansarea de rachete de croazieră şi rachete balistice, a anunţat luni… Mai mult

Europa

Comisia Europeană anchetează ajutorul de 108 milioane de euro acordat de Ungaria pentru o investiție Samsung de 1,2 miliarde euro

Vladimir Ionescu

  Comisia Europeană a lansat o investigaţie privind ajutorul în valoare de 108 milioane de lei euro pe care Budapesta intenționează să-l acorde Samsung SDI,… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban s-a întâlnit cu guvernatorul Isărescu, pentru o discuție privind situația macro a României

Razvan Diaconu

Liderul PNL, Ludovic Orban, s-a întâlnit luni dimineaţa cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cei doi discutând despre evoluţia economiei europene şi situaţia macroeconomică a României.… Mai mult