fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

”Locul unde nu mai poți păcăli pe nimeni” – Balanţa de plăţi: deficitul pe bunuri şi servicii a crescut cu 84%, s-a deteriorat semnificativ gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt

de Marin Pana , 19.9.2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni din anul curent un deficit de circa 4,8 miliarde euro, cu aproximativ 16% peste cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

De reţinut, pe segmentul de bunuri şi servicii, creşterea soldului negativ a fost de 84% ( de la doar -1,5 miliarde euro până la 2,75 miliarde euro).

În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu un milliard de euro (simplificat, de la -6 miliarde euro la -7 miliarde euro), adică în linie cu înrăutăţirea de 16%, soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape şase procente, de la +4,6 miliarde euro la 4,33 miliarde euro.

Aşadar, odată cu reducerea capacităţii de a acoperi importurile de mărfuri cu exporturile realizate, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat pe baza serviciilor oferite.

Iar cifrele arată ceva mai puţin bine şi la transport (de la +2.097 miliarde la +2.024 milioane) şi la prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor (de la +1.594 milioane euro la +1.510 milioane euro).

O situaţie similară s-a înregistrat pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut marginal (cu ceva mai mult de un procent) dar cheltuielile, alimentate de creşterea semnificativă a veniturilor, au avansat cu aproape 20%, de unde şi înrăutăţirea importantă a soldului sectorial ( +68%, de la -452 milioane euro până la -760 milioane euro).

Deficitul consemnat la începutul anului trecut de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a scăzut cu peste 800 de milioane de euro, ceea ce a contribuit în mare măsură la reducerea soldului negativ al contului curent.

Din păcate, pe segmentul veniturilor secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 18%. Atât sumele trimise în ţară ( care au evoluat de la 2.340 milioane euro la 2.058 milioane euro), cât şi cele ieşite din ţară (de la 1.158 milioane euro la 1.091 milioane euro) au fost în scădere.

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu circa şase procente sub nivelul de la finele anului trecut (2.430 milioane euro la 31.07.2018 faţă 2.597 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au crescut marginal (+1,7%) în intervalul ianuarie-iulie din acest  faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (2.314 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 2.179 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 135 milioane euro.

Atenție la presiunea datoriei pe termen scurt: a crescut cu 23%

Datoria externă totală a crescut după primele şapte luni ale lui 2018 cu circa patru miliarde de euro (sau +4,4%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 97,5 miliarde de euro.

De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 2,5%, datoria pe termen scurt a crescut semnificativ (+23%). Plățile aferente datoriei externe au însumat depăşit 35 de miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 22,5%, pe un trend de creştere faţă de lunile anterioare dar sub nivelul de 23,9% din anul 2017 (valoare, la rândul ei, semnificativ sub cele 30% consemnate în 2016).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut la doar 4,7 luni, sub nivelul de la finele lui 2017 (5,4 luni) şi destul de departe de recomandarea teoretică de 6 luni.

În fine, un indicator important pentru stabilitatea financiară, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a continuat tendinţa de scădere accentuată, clar vizibilă în tabelul prezentat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Plafonarea comisioanelor interbancare pentru carduri a produs economii de 2 miliarde de euro pe an

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult