duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 octombrie, 2012

România ocupă locul 38 din 39 de state în ceea ce privește productivitatea măsurată ca produs intern brut creeat pe ora lucrată, cu 15,4 dolari, potrivit unui studiu al Center for International Comparisons at the University of Pennsylvania (CICUP). Pe primul loc figurează Norvegia, cu 76,8 dolari adăugați în medie la PIB cu fiecare oră lucrată.

Pentru comparabilitate, datele au fost ajustate cu paritatea puterilor de cumpărare standard, rezultatul fiind un așa numit ”PIB real” iar orele lucrate fiind luate în raport de media anuală raportată oficial de statistica națională. Studiul arată și modificările produse față de anul de bază 2005, pentru care, însă, au fost analizate mai puține state.

Trebuie subliniat că ordonarea țărilor prin această metodă face abstracție de numărul mai mare sau mai mic de ore lucrate într-o economie, care dă măsura modului extensiv de creștere a productivității fiecărui lucrător. De asemeni, face abstracție de nivelul prețurilor, mult diferit între economiile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.


Se poate observa că România se situează cam la o treime din media țărilor membre ale UE 15 ( de dinaintea declanșării procesului de accedere a țărilor din Europa de est. De asemeni, se poate evalua productivitatea pe ora lucrată la nivel național la două treimi din media noilor membri ai ( cele 12 țări ce au aderat după 2004).

Explicația distanței foarte mici față de Bulgaria vine, în principal, de la nivelul mai mare al prețurilor de consum. De altfel, este posibil ca, deja, să fi trecut pe ultimul loc dintre statele analizate mai sus după ultimele evoluții în materie de productivitate și de creștere a prețurilor. Din păcate, nu există date pentru România la nivelul anului 2005 pentru a vedea care a fost evoluția în timp de până acum.

Câteva observații utile

Ceea ce surprinde la compararea datelor din 2005 cu cele din 2009 este prăbușirea spectaculoasă a Greciei, care a coborât de pe un surprinzător loc 4 tocmai pe locul 24, care o menține, totuși, înaintea unor țări precum Cehia sau Portugalia. Cea mai mare ascensiune a avut-o SUA, care a urcat de pe locul 9 pe locul 4, între Olanda și Belgia. Similar, Marea Britanie a trecut de pe locul 15 pe locul 11.

Oarecum surprinzător, țări asiatice dezvoltate precum Japonia, Taiwan sau Coreea de Sud sunt destul de jos în top, în pofida tehnologiei avansate și a robotizării extinse a producției industriale.


Ele ocupă locurile 21, 22 și, respectiv, 29. Explicația constă în nivelul redus al șomajului, adică ocuparea extinsă în slujbe mai puțin productive dar utile social a celor care nu aduc o productivitate înaltă.

Prin comparație, SUA sunt foarte productive dar au de pierdut la nivelul PIB obținut per total din cauza unui nivel relativ ridicat al șomajului. Oferind salarii destul de consistente și pentru domeniile susținute de stat, țările precum Germania, Franța, Italia, Olanda etc. ajung la o productivitate medie destul de ridicată, în pofida unui nivel al șomajului destul de însemnat.

Dintre țările foste socialiste, Slovacia a cunoscut cea mai creștere a productivității, de la 26,1 dolari la 33,6% între 2005 și 2009. Lituania a avut o evoluție ceva mai moderată (de la 19,9 la 22,7 dolari) iar Ungaria și mai moderată (de la 24,4 la 25,3 dolari) iar Slovenia a stagnat, practic ( de la 35,2 la 35,9 dolari).

Foarte interesant, odată cu dezvoltarea de noi locuri de muncă, respectiv creșterea gradului de ocupare a populației, Polonia a coborât de la 30,4 dolari la 23,3 dolari. Totuși, în urma acestei replieri la nivel mediu ea a reușit performanța de a fi singura țară UE ce a evitat intrarea în recesiune.

Unde e problema

Productivitatea pe ora lucrată ca rezultat în PIB depinde în principal de:

  • tehnologia utilizată,
  • repartizarea valorii adăugate brute pe sectoare de producție,
  • capacitatea de a comercializa pe piața internă și plan mondial produsele obținute.

Soluțiile pentru aducerea productivității sunt dependente de îmbunătățirea particularităților economiei naționale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

România are, deocamdată, reputația de a lucra preponderent cu o tehnologie medie la un preț competitiv, are un sector agricol relativ supradimensionat ca forță de muncă, cu o productivitate cam de patru ori mai scăzută față de media pe economie și depinde în mare măsură de lanțurile de desfacere aflate sub controlul  firmelor transnaționale ce își optimizează fluxurile financiare.

Una peste alta, cea mai bună metodă de dezvoltare este o combinație între locurile de muncă de înaltă productivitate și ocuparea cât mai deplină. Evident, asta presupune politici economice punctuale.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. productivitatea in $ este data si de pretul cu care se vinde produsul/productia, implicit de puterea de cumparare a pietei. Daca un croitor german face trei camasi in timp ce romanul face numai doua, atunci are trei…$…

  2. Inainte de a ne grabi sa tragem unele concluzii, trebuiesc specificate urmatoarele:
    Este vorba de tara in sine, adica este raportat PIB-ul cu orele lucrate de lucratorii acelei tari, un raport cat se poate de irelevant si iata de ce.
    1. Eu, spre exemplu, muncesc in Norvegia, platesc taxe la statul Norvegian, insa domiciliez in Romania.
    2. Banii pe care eu ii aduc la bunastarea Norvegiei sunt adunati in acel PIB de care vorbiti.
    3. Sunt sute de romani in Norvegia, insa sunt mii de polonezi si rusi in aceeasi situatie. Cu totii contribuim la acel PIB care se imparte mai apoi la locuitorii Norvegiei, rezultand un clasament care nu are nici-o legatura cu realitatea.
    4. Am lucrat in multe tari in lume, iar la capitolul productivitate nimeni nu-i bat pe olandezi, cat despre Norvegia, daca expatii s-ar retrage in corpore, ar intra in faliment. Au o multime de resurse naturale, insa o lipsa totala de resurse umane care sa le exploateze.
    5. Daca banii pe care romanii ii produc in afara tarii s-ar fi contabilizat la PIB-ul Romaniei, ati fi gasit Romania peste Turcia, Letonia, Grecia si chiar Portugalia.
    6. Productivitatea muncii se calculeaza altfel, nu la modul simplist in care ati abordat-o

  3. 2 rugăminţi aş avea, dacă nu vă supăr prea tare:

    –prima e strict estetică şi are legătură cu obiceiul vostru de-a face capturi de ecran în care se văd şerpişorii roşii de la spell-checker 🙁 pe lângă faptul că e scris foarte mic, nu se mai distinge nimic din pricina şerpişorilor 🙁

    –a doua e mai legată de era informaţională, în care inclusiv statul român s-a angajat că va publica datele în format deschis (vezi http://www.opengovpartnership.org/countries/romania?quicktabs_country_tabs=3#quicktabs-country_tabs); cu alte cuvinte, cred că aveţi la dispoziţie tehnologia cu ajutorul căreia să faceţi tabelele disponibile măcar în htm, dacă nu şi în fişiere csv descărcabile 🙂 jpg e-aşa, antic deja 🙁

    mulţam 🙂 o zi bună şi mult spor! –Codru

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. productivitatea in $ este data si de pretul cu care se vinde produsul/productia, implicit de puterea de cumparare a pietei. Daca un croitor german face trei camasi in timp ce romanul face numai doua, atunci are trei…$…

  2. Inainte de a ne grabi sa tragem unele concluzii, trebuiesc specificate urmatoarele:
    Este vorba de tara in sine, adica este raportat PIB-ul cu orele lucrate de lucratorii acelei tari, un raport cat se poate de irelevant si iata de ce.
    1. Eu, spre exemplu, muncesc in Norvegia, platesc taxe la statul Norvegian, insa domiciliez in Romania.
    2. Banii pe care eu ii aduc la bunastarea Norvegiei sunt adunati in acel PIB de care vorbiti.
    3. Sunt sute de romani in Norvegia, insa sunt mii de polonezi si rusi in aceeasi situatie. Cu totii contribuim la acel PIB care se imparte mai apoi la locuitorii Norvegiei, rezultand un clasament care nu are nici-o legatura cu realitatea.
    4. Am lucrat in multe tari in lume, iar la capitolul productivitate nimeni nu-i bat pe olandezi, cat despre Norvegia, daca expatii s-ar retrage in corpore, ar intra in faliment. Au o multime de resurse naturale, insa o lipsa totala de resurse umane care sa le exploateze.
    5. Daca banii pe care romanii ii produc in afara tarii s-ar fi contabilizat la PIB-ul Romaniei, ati fi gasit Romania peste Turcia, Letonia, Grecia si chiar Portugalia.
    6. Productivitatea muncii se calculeaza altfel, nu la modul simplist in care ati abordat-o

  3. 2 rugăminţi aş avea, dacă nu vă supăr prea tare:

    –prima e strict estetică şi are legătură cu obiceiul vostru de-a face capturi de ecran în care se văd şerpişorii roşii de la spell-checker 🙁 pe lângă faptul că e scris foarte mic, nu se mai distinge nimic din pricina şerpişorilor 🙁

    –a doua e mai legată de era informaţională, în care inclusiv statul român s-a angajat că va publica datele în format deschis (vezi http://www.opengovpartnership.org/countries/romania?quicktabs_country_tabs=3#quicktabs-country_tabs); cu alte cuvinte, cred că aveţi la dispoziţie tehnologia cu ajutorul căreia să faceţi tabelele disponibile măcar în htm, dacă nu şi în fişiere csv descărcabile 🙂 jpg e-aşa, antic deja 🙁

    mulţam 🙂 o zi bună şi mult spor! –Codru

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: